În seara zilei de 29 octombrie 2025, la ora 18:30, racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, va fi adusă la Catedrala Națională, unde va fi așezată spre închinare în Sfântul Altar. Racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou va rămâne aici până la încheierea perioadei de închinare și trecere a pelerinilor prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale, respectiv ziua de miercuri, 5 noiembrie 2025, ora 24:00, urmând ca, ulterior, să fie readusă la Catedrala Patriarhală cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Patriarhiei.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
În ziua praznicului Înălțării Domnului, care va fi sărbătorit joi, 21 mai 2026, Patriarhia Română va celebra și Ziua Eroilor printr-un moment solemn de recunoștință dedicat celor care și-au jertfit viața pentru credința, libertatea și unitatea națională. Astfel, la ora 12:00, clopotele tuturor bisericilor din cuprinsul Patriarhiei Române vor răsuna în memoria eroilor români.
Celebrarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Patriarhiei va cuprinde următorul program liturgic: Miercuri, 20 mai 2026, în intervalul orar 16:00-20:00, va fi săvârșită slujba Privegherii, în interiorul Catedralei Patriarhale, de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu soborul slujitor al Catedralei Patriarhale.
Patriarhia Română își exprimă profunda îngrijorare referitoare la amploarea și impactul crescând al fenomenului jocurilor de noroc în societatea românească, fenomen care afectează nu doar viața personală, ci și echilibrul familiilor și comunităților. Practicile legate de jocurile de noroc promovează iluzia câștigului rapid și fără efort, cultivând o mentalitate care poate conduce la dependență, precum și la pierderea libertății interioare și a valorilor morale. Dependența de jocuri de noroc nu reprezintă doar o problemă comportamentală, ci o tulburare complexă, caracterizată prin remodelare neuroplastică și disfuncții ale sistemelor cerebrale, similare celor descrise în dependențele de substanțe.
Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Bucuriei, prilejuite de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, se vor desfășura astfel: În ziua de
.jpg)
Duminica a 6-a după Paşti (Vindecarea orbului din naştere) Ioan 9, 1-38 În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut pe un om orb din naştere. Şi ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, cine a
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Oile Mele ascultă de glasul Meu și Eu le cunosc pe ele; ele vin după Mine și Eu le dau viață veșnică și nu vor pieri în veac, iar din mâna Mea nimeni
În zilele acelea, când ne duceam noi, apostolii, la rugăciune, ne-a întâmpinat o slujnică, care avea duh pitonicesc și care aducea mult câștig stăpânilor ei, ghicind. Aceasta, ținându-se după Pavel și
Sfinţii Apostoli Andronic şi soţia sa, Iunia ( sec. I) erau rude cu Sfântul Apostol Pavel. Ei au crezut înaintea Apostolului neamurilor în Hristos: „Îmbrăţişaţi pe Andronic şi pe Iunia, cei de un neam cu
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a III-a, A treia convorbire cu părintele Theonas, Cap. VI, 5, Cap. VII, 1-3, Cap. VIII, 1, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp.
În strălucita perioadă postpascală care precede Înălțarea Domnului, în Duminica numită a orbului, Biserica ne supune atenției, prin intermediul fragmentului din capitolul 9 al Evangheliei după Ioan,
Comentând cuvântul Sfântului Apostol Pavel, inspirat de Duhul Sfânt, adresat filipenilor, Fericitul Augustin (†430) scria în Comentariul său la Sfânta Evanghelie de la Ioan, 104 (la 17, 1), următoarele:
Așa numește Sfântul Ioan Gură de Aur minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, săvârșite față de natură, față de oameni și față de Sine Însuși. „O negrăită mare de minuni” ar putea fi
