În data de 16 septembrie 2025 va avea loc proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim. Cu acest prilej, în perioada 15-16 septembrie, va avea loc un amplu program liturgic la Mănăstirea Antim pentru a marca acest eveniment deosebit, după cum urmează:
Luni, 15 septembrie 2025
17:00-21:00 - Slujba Privegherii închinată Sf. Cuvios Mărturisitor Sofian.
Marți, 16 septembrie 2025
08:00-09:00 - Acatistul Sf. Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, Ceasurile 3 și 6;
09:00 - Sfânta Liturghie, urmată de proclamarea canonizării Cuviosului;
17:00-20:00 - Slujba Privegherii închinată Sf. Cuv. Sofian și Sf. Ier. Dionisie Erhan.
Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim este unul dintre marii pictori și iconari ortodocși ai secolului al XX-lea. Trăitor isihast și duhovnic iscusit, supranumit „Apostolul Bucureștilor”, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian a fost părintele spiritual al multor credincioși. Blândețea, discernământul și milostivirea sa au fost apreciate de numeroase persoane care l-au cunoscut.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Bucureștilor
În ziua praznicului Înălțării Domnului, care va fi sărbătorit joi, 21 mai 2026, Patriarhia Română va celebra și Ziua Eroilor printr-un moment solemn de recunoștință dedicat celor care și-au jertfit viața pentru credința, libertatea și unitatea națională. Astfel, la ora 12:00, clopotele tuturor bisericilor din cuprinsul Patriarhiei Române vor răsuna în memoria eroilor români.
Celebrarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Patriarhiei va cuprinde următorul program liturgic: Miercuri, 20 mai 2026, în intervalul orar 16:00-20:00, va fi săvârșită slujba Privegherii, în interiorul Catedralei Patriarhale, de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu soborul slujitor al Catedralei Patriarhale.
Patriarhia Română își exprimă profunda îngrijorare referitoare la amploarea și impactul crescând al fenomenului jocurilor de noroc în societatea românească, fenomen care afectează nu doar viața personală, ci și echilibrul familiilor și comunităților. Practicile legate de jocurile de noroc promovează iluzia câștigului rapid și fără efort, cultivând o mentalitate care poate conduce la dependență, precum și la pierderea libertății interioare și a valorilor morale. Dependența de jocuri de noroc nu reprezintă doar o problemă comportamentală, ci o tulburare complexă, caracterizată prin remodelare neuroplastică și disfuncții ale sistemelor cerebrale, similare celor descrise în dependențele de substanțe.
Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de pe Colina Bucuriei, prilejuite de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, se vor desfășura astfel: În ziua de
.jpg)
Duminica a 6-a după Paşti (Vindecarea orbului din naştere) Ioan 9, 1-38 În vremea aceea, trecând Iisus, a văzut pe un om orb din naştere. Şi ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, cine a
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Oile Mele ascultă de glasul Meu și Eu le cunosc pe ele; ele vin după Mine și Eu le dau viață veșnică și nu vor pieri în veac, iar din mâna Mea nimeni
În zilele acelea, Pavel și Barnaba erau în Antiohia, învățând și binevestind, împreună cu mulți alții, cuvântul Domnului. Și, după câteva zile, Pavel a zis către Barnaba: Întorcându-ne, să cercetăm
Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan s‑au nevoit la Sihăstria Putnei în secolul al XVIII‑lea. Cuviosul Sila s‑a născut în anul 1697 în ţinutul Botoşanilor. A intrat în obştea Schitul Orășeni. În
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI‑a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 575 „Odată s‑a adunat în chilia stareţului toată obştea mănăstirii, pentru binecuvântare şi
În strălucita perioadă postpascală care precede Înălțarea Domnului, în Duminica numită a orbului, Biserica ne supune atenției, prin intermediul fragmentului din capitolul 9 al Evangheliei după Ioan,
Comentând cuvântul Sfântului Apostol Pavel, inspirat de Duhul Sfânt, adresat filipenilor, Fericitul Augustin (†430) scria în Comentariul său la Sfânta Evanghelie de la Ioan, 104 (la 17, 1), următoarele:
Așa numește Sfântul Ioan Gură de Aur minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, săvârșite față de natură, față de oameni și față de Sine Însuși. „O negrăită mare de minuni” ar putea fi
