Primul Crăciun la parohia ortodoxă română din Tenerife

Tenerife este pentru mulţi un loc exotic, destinat celor care doresc să aibă parte de o vacanţă „de vis“. Puţini ştiu că aici vieţuieşte şi o importantă comunitate de români care, din anul 2009, formează parohia ortodoxă română din Tenerife. Pentru aceştia, sărbătoarea Crăciunului ce tocmai a trecut a avut şi o însemnătate specială: a fost prima oară când românii de aici au primit vestea Naşterii Domnului într-un lăcaş de cult unde un preot ortodox a slujit în limba română.

Cunoaştem cu toţii că sărbătoarea Naşterii Domnului aduce în fiecare dintre noi o emoţie aparte, un îndemn spre a fi împreună cu ceilalţi, un simţământ de bucurie ce se cere împărtăşit. Cu siguranţă, pentru românii din afara graniţelor ţării, emoţia este mai puternică, iar dorul de comuniune, mai intens. Gândindu-ne că, în Tenerife, românii nu au avut parte de aceleaşi bucurii pe care le trăim noi, în România, de sărbători, ne-am bucurat să aflăm în ce fel au sărbătorit Crăciunul cei de aici. „Am încercat să urmăm tradiţiile şi obiceiurile străvechi ale românilor. Ne-am adunat familia şi prietenii, am tăiat chiar şi porcul şi am preparat bucate, ca acasă. Am mers la colindat, împreună cu familia şi, de asemenea, am primit cu bucurie colindători. Am făcut totul ca în România, dar ne-a lipsit zăpada“, ne-a spus părintele paroh Remus Rus Bugnar.

Tradiţiile româneşti, respectate, după cum vedem, chiar şi în „Insula primăverii eterne“, au fost încununate de slujba Naşterii Domnului. La biserică au venit mai mulţi credincioşi decât de obicei. Sfânta Liturghie săvârşită în limba română, pastorala Preasfinţitului Timotei al Spaniei şi Portugaliei, precum şi colindele cântate la sfârşitul slujbei, au sporit bucuria credincioşilor prezenţi la întâiul Crăciun al parohiei ortodoxe din Tenerife. Nu mică a fost bucuria părintelui paroh de a fi chemat de credincioşi pentru a le sfinţi, în Ajunul Bobotezei, casele cu agheazmă, de asemenea un eveniment inedit în Tenerife.

Cum s-a înfiinţat prima parohie românească din Tenerife

Parohia ortodoxă română „Buna Vestire“ din Tenerife a luat naştere în data de 8 martie 2009, odată cu hirotonirea şi numirea preotului paroh, Remus Rus Bugnar. Gândul de a înfiinţa o parohie românească în Tenerife a fost cel al naşului de botez şi cununie al părintelui Remus, părintele Doru Zinveliu din Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud. Acesta, ne mărturiseşte părintele paroh, „a luat legătura cu Mitropolia Clujului, iar mai apoi cu Preasfinţitul Timotei al Spaniei şi Portugaliei, căruia i-a spus că există în Tenerife un tânăr absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti care ar dori să înfiinţeze o parohie ortodoxă pentru numeroasa comunitate de români de acolo“. Plecat iniţial în vizită şi pentru a-şi găsi poate ceva de lucru, părintele Remus Rus, pe atunci nehirotonit, a primit binecuvântarea de a stabili o întrevedere între Preasfinţitul Timotei şi Episcopia Romano-Catolică, sub a cărei jurisdicţie se află majoritatea populaţiei din insulă. Tânărul teolog împreună cu unul din actualii cântăreţi ai parohiei, Adrian Cobuşteanu, au mijlocit întâlnirea pentru luna noiembrie 2008. La întâlnire, PS Timotei a cerut şi a obţinut un lăcaş de cult, în care se săvârşesc până azi slujbele ortodoxe. După multe alte demersuri, s-au stabilit data înfiinţării parohiei şi numirea preotului paroh. Aflându-se sub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Centrale şi Occidentale, în cadrul Episcopiei Spaniei şi Portugaliei, Protopopiatul Madrid, parohia îşi sărbătoreşte hramul pe 25 martie, de praznicul „Bunei Vestiri“.

Familia slujitoare

Enoriaşii cei mai apropiaţi de biserică sunt membrii familiei părintelui Remus Rus. Într-o foarte scurtă vizită aici, în parohia din Tenerife, am rămas, într-adevăr, impresionaţi de faptul că întreaga familie a părintelui participă foarte activ la fiecare slujbă. „Sunt în permanenţă sprijinit de doamna preoteasă, Doruţa Anca, de mama ei, Ana Paulina, care pregăteşte prescura pentru Sfânta Liturghie, şi de tatăl ei, Aurel, care mă ajută în altar, slujind ca paracliser; răspunsurile la strană sunt date de unchiul meu şi de tânărul Adrian, fiind sprijiniţi de mătuşa, verişoara şi nepoata mea. În biserică vin duminică de duminică cinci-şase familii, care ne sunt mereu alături“, ne-a spus părintele.

Sfânta Liturghie se săvârşeşte într-o biserică catolică

La fel ca majoritatea parohiilor ortodoxe din diasporă, românii nu au un lăcaş propriu în care să-şi ţină rânduiala slujbelor. În Tenerife, Sfânta Liturghie se săvârşeşte într-o biserică de rit catolic, pusă la dispoziţie de Episcopia Romano-Catolică. Greutatea este şi mai mare, ne povesteşte părintele, deoarece „sunt nevoit să strâng de fiecare dată Sfântul Antimis, sfintele vase, veşmintele, cădelniţa şi sfeşnicele, neavând un loc în care să le păstrez“. De aceea, primul gând de viitor al părintelui Remus Rus şi al comunităţii pe care o păstoreşte este acela de a avea o biserică proprie. Nu puţine sunt demersurile ce trebuie făcute către Primăria din Tenerife pentru obţinerea unui loc în care să se construiască o biserică ortodoxă română. Cu toate acestea, oficialităţile locale sunt binevoitoare şi deschise acestei cereri. Un alt gând al părintelui este acela de a aduna la biserică mai mulţi credincioşi. Făcând o analiză a vieţii românilor din insulă, părintele ne-a mărturisit că „din păcate, viaţa de aici şi, probabil, oamenii de aici i-au făcut pe mulţi dintre români să uite de credinţa în care s-au născut, să uite de Biserică, de Dumnezeu şi să îmbrăţişeze doar lucrurile lumeşti. Nădăjduim şi ne rugăm la Bunul Dumnezeu să se întoarcă, mai ales că acum s-a înfiinţat şi parohia şi au un loc al lor în care să se roage şi în care să se întâlnească cu Dumnezeu“.

Am întâlnit, aşadar, în Tenerife o parohie ortodoxă din diasporă care, deşi este la început de drum, este ancorată puternic în rânduiala Bisericii şi a tradiţiilor româneşti. Suntem încredinţaţi că acolo, în calitate fie de rezidenţi, fie de turişti, românii vor afla linişte şi îndrumare. Nădăjduim că lucrurile se vor aşeza şi mai bine în timp, că românii din insulă vor avea un lăcaş de slujbă propriu, iar numărul credincioşilor din Tenerife va spori, acestea fiind gânduri de căpătâi ale părintelui paroh.

Ocupaţiile românilor din Tenerife

O industrie turistică, axată pe servicii, înseamnă automat şi un loc de muncă. Tenerife, ca şi multe alte destinaţii din Europa, şi nu numai, a devenit ţinta unui val important de imigranţi veniţi din România. Mulţi români au ajuns aici, în căutarea unui trai mai bun, fie că în ţară nu şi-au putut găsi un rost, fie că şi-au dorit să experimenteze ce înseamnă să vieţuieşti într-un alt spaţiu şi cultură. „Mulţi vin aici pentru a câştiga un bănuţ mai uşor şi mai repede iar, mai apoi, să se întoarcă acasă, dar sunt şi mulţi care s-au stabilit aici, şi-au cumpărat o casă şi au un loc de muncă fix“ - ne-a explicat părintele Remus Rus Bugnar, parohul parohiei Ortodoxe Române din Tenerife. Deşi părintele aminteşte de un câştig uşor şi rapid, munca românilor de acolo nu este fără trudă. În serviciile hoteliere, la restaurante, la ferme de animale, la plantaţii de căpşuni, roşii sau banane, compatrioţii noştri muncesc din greu, suportând adesea cerinţele prea mari ale unor patroni lacomi. Cu toate acestea, câştigul este - o ştim cu toţii - mult mai mare decât în România, fapt ce îi îndeamnă pe mulţi să-şi găsească în Tenerife un domiciliu permanent.