▲ Duminică, 25 noiembrie, vor avea loc primele alegeri pentru Parlamentul European din România, ţară a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 ▲ Românii vor vota pentru a alege 35 de europarlamentari ▲ Mandatul pentru viitorii deputaţi europeni va fi de doar doi ani, în 2009 în toate statele membre urmând să fie organizate alegeri concomitente pentru următorul mandat de cinci ani ▲ Parlamentul European formează, împreună cu Consiliul UE, forul legislativ al blocului comunitar, puterile şi competenţele sale fiind limitate ▲ Tot duminică se desfăşoară şi referendumul pentru introducerea votului uninominal la următoarele alegeri legislative ▲
La 1 ianuarie 2007, România a intrat în rândul statelor membre UE iar după o tergiversare inexplicabilă, ziua de 25 noiembrie a fost aleasă pentru desfăşurarea alegerilor pentru cele 35 de locuri de eurodeputaţi. Este prima dată când românii îşi aleg în mod direct reprezentanţii în Parlamentul European, forul legislativ al Uniunii Europene.
Potrivit algoritmului de împărţire a fotoliilor în legislativul european, României îi revin 35 de mandate europene pentru care s-au înscris în cursă 13 partide şi un candidat independent. Modalitatea de vot va fi aceea a alegerilor pe liste de partid.
În urma tragerii la sorţi efectuată de Biroul Electoral Central, Partidul Democrat este primul pe buletinul de vot, urmat de Partidul România Mare, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partida Romilor, Partidul Verde, Partidul Iniţiativa Naţională, Partidul Noua Generaţie, Partidul Liberal Democrat, Alianţa Socialistă şi candidatul independent Laszlo Tokes.
Cu cine votăm
Listele partidelor politice cu numele candidaţilor pentru europarlamentare au fost date publicităţii foarte târziu, cât mai aproape de termenul limită, confruntările interioare şi calculele de partid făcând acest lucru posibil.
Partidul Democrat, prin voia sorţilor, primul pe listă la buletinul de vot, şi, prin voinţa ultimelor sondaje de opinie date publicităţii, primul în preferinţele electoratului, defilează spre Parlamentul European cu vicepreşedintele PD şi fostul ministru al apărării, Sorin Frunzăverde, lista continuând cu Roberta Anastase, fost euroobservator la PE.
Partidul Naţional Liberal mizează pe faptul că reprezentanţi ai societăţii civile vor avea mai mult succes în ochii electoratului, respectiv Renate Weber şi Daniel Dăianu, primul dintre ei fost consilier prezidenţial, al doilea specialist în economie, dar şi fost angajat SIE.
PLD-ul a deschis lista cu Theodor Stolojan, imediat după acesta urmând pe liste Dumitru Oprea, rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.
Titus Corlăţean, secretar general al PSD, deschide lista Partidului Social Democrat, urmat de Adrian Severin, euroobservator şi europarlamentar în PE.
La alegerile din 25 noiembrie vom vota listele de partid, numărul de locuri din PE urmând să fie distribuite în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în parte. Spre exemplu, dacă PNL, creditat în sondaje cu aproximativ 20 de procente, va obţine la alegeri acest scor, atunci va trimite în Parlamentul European un număr de 7 deputaţi. În PE însă ar putea ajunge şi candidatul de pe un loc declarat ca fiind neeligibil, în cazul în care ceilalţi candidaţi de pe liste care au obţinut un post de europarlamentar se retrag rând pe rând, acest lucru nefiind interzis prin legea electorală.
Membrii PE sunt aleşi o dată la cinci ani
Numărul locurilor parlamentare este alocat în funcţie de populaţia fiecărei ţări şi fusese limitat prin Tratatul de la Nisa la 732, la care se adaugă şi europarlamentarii din România şi Bulgaria, ţării noastre revenindu-i un număr de 35 de parlamentari.
Următorul scrutin general, în toate statele membre UE, inclusiv România, va avea loc în 2009, iar atunci numărul parlamentarilor din statele membre se va reduce, conform negocierilor din cadrul recentului tratat de reformă, de la Lisabona.
Parlamentarii europeni sunt afiliaţi la opt grupuri politice diferite, la care se adaugă alţi 15 europarlamentari neafiliaţi, însă se remarcă de departe trei grupuri principale, cu peste o sută de membri, a căror influenţă, se înţelege, este tot mai mare direct proporţional cu numărul de membri:
- Partidului Popular European, cu 278 de parlamentari, alianţă de centru-dreapta, formată din creştin-democraţi şi democraţi europeni. La acest grup sunt afiliaţi membrii Partidului Democrat.
- Al doilea grup ca mărime, format din 216 parlamentari, este cel al Partidului Socialist European, o alianţă a partidelor de centru-stânga. PSD-ul este parte componentă a PSE.
- Cel de-al treilea grup parlamentar este ALDE - Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni, cu 104 parlamentari, având orientări liberale şi de centru.
Pentru a exista premisa formării unui grup european, acesta trebuie să numere cel puţin 20 de membri din cel puţin şase state membre UE.
Deoarece Parlamentul European nu are aceleaşi atribuţii ca ale unui legislativ naţional, politicile din interiorul său s-au dezvoltat mai mult pe linia consensului, decât a deciziilor impuse prin majoritate.
Principalele partide mari tind să ajungă la un punct de vedere comun asupra legilor importante, care sunt apoi votate cu o majoritate foarte largă. Au existat însă şi cazuri când diferenţele dintre stânga şi dreapta au dus la divergenţe deschise în interiorul legislativului de la Strasbourg.
Rolul deputatului european
Deputaţii din PE se aleg o dată la cinci ani, în conformitate cu un sistem de reprezentare proporţională, aceştia neputând fi „constrânşi prin instrucţiuni şi nici nu pot primi un mandat imperativ“. În funcţie de numărul de locuitori, fiecare ţară beneficiază de un număr fix de locuri, variind de la 99 pentru Germania, până la cinci pentru Malta.
Deputaţii din PE participă la lucrările forului legislativ prin afilierea la un grup politic transnaţional, în cadrul lucrărilor căruia vor putea susţine cauza celor care l-au trimis să-i reprezinte.
De asemenea, o comisie parlamentară competentă se asigură că autorităţile statelor membre sau ale Uniunii comunică, fără întârziere, Parlamentului toate informaţiile care pot afecta exercitarea mandatului deputaţilor sau ordinea de clasificare a supleanţilor, indicându-se, în cazul noilor numiri, data de la care acestea produc efecte.
Ca şi în Parlamentul naţional, în PE se constituie comisii pe domenii de activitate, fiecare parlamentar în parte având posibilitatea să propună proiecte legislative.
PE nu are drept de iniţiativă legislativă
Lucrările Parlamentului European se desfăşoară în două sedii, sesiunile plenare având loc la Strasbourg, în Franţa, în timp ce pentru sesiunile ne-plenare sau pentru reuniunile comisiilor, deputaţii reunindu-se la sediul din Bruxelles (Belgia).
Parlamentul European, forul legislativ al Uniunii, poate modifica sau respinge legislaţia, sau poate face propuneri legislative.
PE nu poate lucra însă decât cu proiecte de lege înaintate de Comisia Europeană, deoarece nu are drept de iniţiativă legislativă.
Potrivit celei mai utilizate proceduri, Comisia prezintă o propunere legislativă Parlamentului şi Consiliului Uniunii, iar cele două foruri trebuie să ajungă la o poziţie comună printr-un proces de mediere.
Ulterior, forma finală a legii trebuie adoptată cu majoritate absolută de Parlamentul European.
În ceea ce priveşte bugetul UE, legislativul de la Strasbourg reprezintă puterea decizională.
De asemenea, PE aprobă propunerile Consiliului European pentru funcţia de şef al Comisiei Europene. Fiecare comisar european propus este audiat de comisia parlamentară corespunzătoare profilului său.
Legislativul poate să demită Comisia, printr-o moţiune de cenzură care obţine o majoritate de două treimi.
Parlamentul European exercită şi o influenţă indirectă asupra vieţii Uniunii, adoptând rezoluţii fără putere de lege sau formând comitete care investighează diverse chestiuni. Un exemplu a fost comisia de anchetă care a studiat acuzaţiile, potrivit cărora statele europene ar fi acordat asistenţă serviciilor secrete americane în operaţiunile de transfer de suspecţi de terorism.
▲
Ce spun ultimele sondaje
La începutul acestei săptămâni a fost dat publicităţii ultimul sondaj de opinie pe tema europarlamentarelor, institutul INSOMAR creditând Partidul Democrat cu cele mai mari şanse, 40% dintre electori optând pentru partidul condus de Emil Boc. La mai bine de 20 de procente urmează în sondaj Partidul Social Democrat - 19%, urmat îndeaproape de PNL (13%). Surpriza sondajului îl reprezintă Partidul Liberal Democrat, care a crescut cu 3 procente în ultima perioadă - 6%, iar partidul lui George Becali, PNG - 5%, înregistrând o scădere accentuată, coborând la limita pragului electoral. Potrivit barometrului de opinie, UDMR are în sondaje 5%, Partidul România Mare înregistrând cu puţin peste minoritari - 6%.
În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare şi referendumul, doar 28% dintre români se declară interesaţi de europarlamentare, iar 13% dintre români consideră demersul preşedintelui Traian Băsescu ca fiind mult mai important decât alegerile europarlamentare.
▲
Numele controversate de pe listele partidelor
Coaliţia pentru un Parlament Curat a dat publicităţii, după aflarea listelor cu care vor defila partidele politice la euroalegeri, numele unor candidaţi al căror trecut nu le face tocmai cinste. Potrivit CPC-ului, au fost monitorizaţi un număr total de 100 de persoane, reprezentând candidaţii cu şanse de a fi aleşi, conform sondajelor de opinie. „Nu au fost monitorizaţi candidaţii de pe poziţii inferioare, sau ale partidelor care nu au şanse să atingă pragul electoral, deci absenţa lor de pe această listă nu reprezintă un certificat de integritate“, se arată în comunicat.
Cele mai sonore nume care nu întrunesc criteriile Coaliţiei pentru un Parlament Curat - Alegeri Europene, sunt:
- Petru Filip (locul 3 pe lista PD), primar al municipiului Oradea, „a făcut obiectul a numeroase acuzaţii ale presei locale, dar şi ale unor organe de control ale statului, pe motiv de conflict de interese în raport cu afacerile familiei sau ale unor apropiaţi, care ar beneficia de contracte cu autorităţile locale“.
- Daniel Dăianu (locul 2 pe lista PNL) - A fost trei ani ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii, fapt pe care l-a făcut public după Revoluţie. Are verdict de la CNSAS că nu a făcut poliţie politică.
- Daniela Buruiană Aprodu (locul 2 pe lista PRM) - În declaraţiile de venit din 2005, 2006 şi 2007 soţii Buruiană-Aprodu au raportat venituri oficiale semnificativ mai mici decât bunurile pe care le deţin sau pe care le-au achiziţionat.
- Adrian Severin (locul 2 pe lista PSD) - Conform unui raport al Corpului de Control al Guvernului, a primit o locuinţă de la primărie în 1991, iar o alta a fost repartizată socrilor săi, deşi nu îndeplineau condiţiile legale.
- Ioan Mircea Paşcu (locul 7 PSD) - A fost ministru al apărării în perioada achiziţionării a două fregate din Marea Britanie pentru care la Londra două persoane au fost arestate pentru corupţie.
- George Becali (locul 1 pe lista PNGCD) - Conform presei, este cercetat de DNA pentru dare de mită în urma unui avantajos schimb de terenuri cu Ministerul Apărării. Presa a relatat şi despre alte dosare, tot la DNA, în care ar fi cercetat pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi practici incorecte legate de clubul de fotbal „Steaua“ al cărui proprietar este.
Mai mult, cinci candidaţi la euroalegeri au fost invitaţi la audieri la Colegiul CNSAS, iar unul singur a primit verdict de necolaborare cu securitatea ca poliţie politică.
▲
Duminică, referendum pentru introducerea uninominalului
Deopotrivă cu alegerea celor 35 de deputaţi ce vor reprezenta interesele românilor în Parlamentul European, urnele vor fi deschise şi pentru referendumul iniţiat de preşedintele României Traian, Băsescu, cu privire la introducerea sistemului de vot uninominal majoritar. Electoratul este chemat să răspundă cu DA sau NU la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord ca începând de la primele alegeri care vor fi organizate, deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale în baza unui scrutin majoritar în două tururi?“
Şeful statului propune un sistem de vot uninominal majoritar în două tururi de scrutin, sistem prin care sunt aleşi în acest moment primarii. În contradicţie cu proiectul iniţiat de şeful statului este proiectul de lege iniţiat de Asociaţia Pro Democraţia şi asumat în Parlament de Executiv, care, potrivit statului, nu reprezintă un sistem electoral complet şi nu ar rezolva problema încrederii românilor. Potrivit Proiectul Pro Democraţia, doar jumătate dintre parlamentari ar urma să fie aleşi pe sistem de vot uninominal, cealaltă jumătate urmând să obţină postul de parlamentar printr-o redistribuire a voturilor la nivel de ţară.
Intervalul orar în care electoratul poate vota duminică atât pentru referendumul şefului statului cât şi pentru alegerile europarlamentare este 7.00 - 21.00, locaţiile celor două acţiuni din 25 noiembrie fiind diferite.
▲
Preşedintele PE, Hans-Gert Pöttering, cere românilor să meargă la vot
„La 25 noiembrie îi veţi alege pe cei care vă vor reprezenta în Parlamentul European. Votul dumneavoastră va decide asupra celor care vor exprima şi vor susţine interesele dumneavoastră la Bruxelles şi Strasbourg. De aceea, această decizie este foarte importantă.
În numele cetăţenilor Europei, reprezentaţi de Parlamentul European, aş vrea să reiterez bucuria faţă de aderarea ţării dumneavoastră la Uniunea Europeană. După 60 de ani, România s-a reîntors în familia popoarelor europene libere, contribuind la reunificarea continentului nostru, lucru de care suntem foarte mândri.
Primele alegeri europene din România vor fi punctul culminant al aderării ţării dumneavoastră la Uniunea Europeană, asigurându-vă de faptul că interesele vă vor fi reprezentate. După toţi aceşti ani în care dumneavoastră, cetăţenii României, aţi trăit cu dorinţa ca ţara dumneavoastră să aparţină comunităţii europene de valori, aceste alegeri vă oferă ocazia de a vă afla, pentru prima dată, în centrul democraţiei europene“.
