21 de reprezentanţi religioşi din Europa, aparţinând Bisericilor creştine, iudaismului şi islamismului, s-au întâlnit, pe 5 mai, la Bruxelles, cu domnii Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Janez Jansa, preşedintele Consiliului Uniunii Europene, prim-ministrul Guvernului Republicii Slovene şi Hans-Gert Pottering, preşedintele Parlamentului European. Această iniţiativă lansată de Preşedintele Barroso în anul 2005 a ajuns la cea de-a patra reuniune anuală şi este cea de-a doua la care au participat preşedinţii celor trei instituţii europene. Întâlnirea se înscrie în cadrul dialogului dintre Uniunea Europeană, Biserici şi Organizaţii religioase şi este prevăzută de cea de-a 11-a declaraţie de la Amsterdam, făcând parte din articolul 16 C al noului Tratat European, aflat în proces de ratificare. Cele două teme ale întâlnirii au fost: „Schimbările climatice: o provocare etică pentru toate culturile“ şi „Reconcilierea prin dialogul intercultural şi dialogul interconfesional“.
† NIFON,
Arhiepiscopul şi Mitropolitul Târgoviştei
Din încredinţarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Nifon, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal pentru relaţiile Patriarhiei Romane cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene. Din partea celorlalte Biserici Ortodoxe au participat: Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Emanuel, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice pe lângă Instituţiile Uniunii Europene, Preasfinţitul Părinte Episcop Ilarion, reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe lângă Instituţiile Uniunii Europene şi Înaltpreasfinţitul Părinte Athanasios, directorul Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe a Greciei pe lângă Instituţiile Uniunii Europene.
În cadrul secţiunii introductive, dl. Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a subliniat importanţa dialogului, insistând asupra faptului că instituţiile religioase sunt un factor de echilibru în societatea europeană contemporană, dialogul cu acestea fiind un element deosebit de important pentru ca proiectele Uniunii Europene să poată fi asumate de întreaga societate. În ceea ce priveşte problematica încălzirii globale, Excelenţa Sa a subliniat că „schimbările climatice ne obligă pe toţi să luăm măsuri urgente. Toţi membrii societăţii civile trebuie să contribuie la asigurarea unui viitor durabil pentru planeta noastră. Datorită influenţei lor ample şi a rolului pe care îl au în societăţile noastre, religiile şi comunităţile de credinţă sunt în măsură să contribuie în mod semnificativ la mobilizarea acestora pentru un viitor durabil“. Referindu-se la dialogul intercultural, preşedintele Barroso a îndemnat pe cei prezenţi: „să ne unim forţele şi să le arătăm, celor care prevestesc o ciocnire a civilizaţiilor, că greşesc“.
Importanţa dialogului în Europa
Domnul Janez Jansa, preşedintele Consiliului European, a subliniat caracterul complex al societăţii contemporane şi faptul că Europa are nevoie de dialog, pentru ca oamenii să se cunoască mai bine şi să înţeleagă aspiraţiile şi aşteptările societăţii civile, în cadrul căreia cultele ocupă un loc foarte important. De asemenea, Excelenţa Sa a subliniat că „mediul înconjurător nu este numai un loc natural, ci şi un loc sacru. Comuniunea şi loialitatea între om, natură şi Creator este un principiu de bază comun iudaismului, creştinismului şi islamismului. Schimbările climatice ne obligă să găsim un mod prin care să ne mobilizăm imaginaţia, creativitatea şi spiritul întreprinzător pentru a crea o lume care să nu fie dependentă de combustibilii fosili, dar care să fie mai prosperă şi mai unită ca niciodată. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunţăm la ceea ce am realizat până în prezent. Ar trebui doar să ne reevaluăm realizările şi să le privim dintr-o altă perspectivă“.
Dl Hans-Gert Pottering, preşedintele Parlamentului European, a arătat că prin dialog se pot vindeca rănile provocate în decursul istoriei, Uniunea Europeană beneficiind de roadele acestui dialog cu organizaţiile religioase, nu numai în plan intern, dar şi prin dezvoltarea relaţiilor cu vecinii. Înaltul demnitar europen a evidenţiat şi faptul că aceia care cred, vorbesc despre creaţie, în contextul nevoii de păstrare şi de îngrijire a acesteia. Excelenţa Sa a afirmat clar disponibilitatea Parlamentului European pentru dialog şi a subliniat că acesta nu este un doar privilegiu acordat cultelor, ci mai degrabă o confirmare a importanţei pe care acestea o au în ceea ce priveşte sprijinirea înţelegerii corecte a realităţilor şi a perspectivelor Uniunii Europene, astfel că „dialogul intercultural este un instrument cheie pentru a crea punţi de legătură între oameni şi pentru a contribui la menţinerea păcii pe baza respectului reciproc. Prin urmare, dialogul intercultural reprezintă, de asemenea, o contribuţie importantă la relaţiile dintre Uniunea Europeană şi ţările învecinate, în special cu regiunea mediteraneană“.
Necesitarea parteneriatului UE cu Bisericile
În cadrul intervenţiei sale, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul dr. Nifon, a evidenţiat în principal faptul că, cele două teme propuse pentru dezbatere necesită o abordare tehnică şi spirituală în acelaşi timp. Creativitatea ştiinţifică trebuie să fie însoţită de o responsabilitate cât mai mare pentru viitorul creaţiei, deoarece poluarea morală din societatea contemporană creează dezechilibre care nu pot fi trecute cu vederea, iar Biserica are capacitatea de a transmite un mesaj de coresponsabilizare şi poate dezvolta proiecte concrete care să sprijine efortul de limitare a consecinţelor nefaste ale dezvoltării economice necontrolate. Din acest motiv, Uniunea Europeană ar trebui să realizeze parteneriate cu Bisericile şi organizaţiile religioase, acestea fiind instituţiile care pot mobiliza cel mai bine potenţialul uman, de la marile metropole, până la cele mai îndepărtate localităţi.
Reprezentantul iudaismului, rabinul-şef al Romei, a scos în evidenţă faptul că în Biblie nu se vorbeşte niciodată despre natură, termenul utilizat fiind acela de creaţie, de aceea oamenii au responsabilitatea de a păstra şi de a se îngriji de ea. Din această perspectivă, în Biblie, captivitatea este o pedeapsă, consecinţă a incestului, a vărsării de sânge şi a nerespectării anului sabatic, an în care pământul trebuie să se odihnească, ceea ce pune în relief nevoia de echilibru şi de evitare a exceselor în cursa pentru o productivitate nelimitată, mai ales că, în ultima vreme, pământul a devenit victima lăcomiei omului, iar consecinţele lipsei de cumpătăre se văd şi în schimbările climatice.
Dumnezeu nu i-a încredinţat omului creaţia, pentru a abuza de ea
Reprezentanta bisericilor protestante din Italia, doamna pastor Letizia Tomassone, a arătat că în ultimele două secole creaţia a fost dominată de om, iar acum ar trebui propusă o „antropologie de interdependenţă“, fiind necesar a se lua în considerare valorile societăţii, deoarece creştinii nu au doar o responsabilitate etică, ci mai ales una teologică.
Eminenţa Sa, Cardinalul Audrys Juozas Backis, preşedintele Conferinţei Episcopale Catolice din Lituania, a arătat că trebuie să înţelegem în mod responsabil care sunt drepturile şi obligaţiile societăţii faţă de creaţie, chiar dacă interesul economic dictează adesea soluţii care nu iau în considerare coresponsabilitatea umană. Când se vorbeşte despre scumpirea produselor petroliere şi a gazului, este adusă foarte des în discuţie creşterea producţiei de biocarburanţi, uitându-se parcă de milioanele de persoane care suferă încă de foame. Logica profitului face victime chiar şi atunci când îmbracă o haină ecologică, neglijându-se faptul că oamenii au nu doar o datorie etică, ci în primul rând una de conştiinţă.
Reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Emanuel, a pus în evidenţă faptul că Dumnezeu a încredinţat omului creaţia pentru a-i fi de folos, iar nu pentru a abuza de ea. De asemenea, nu întotdeauna cei care abuzează sunt cei care suportă consecinţele, iar încălzirea globală, care va inunda insule şi ţărmuri, va provoca mişcări de populaţii, care vor avea consecinţe foarte grave.
Reprezentantul Bisericii Greciei, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Athanasios, a arătat că Bisericile au nevoie să colaboreze cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, pentru a înţelege modul în care dezechilibrele din natură ar putea fi ameliorate. Marile metropole îşi dezvoltă din ce în ce mai mult nivelul de trai, dar refuză să-şi asume şi consecinţele, încercând să transfere plata facturii bogăţiei către cei mai slabi, astfel că deşeurile sunt produse de unii şi sunt transferate altora.
Reprezentanţii islamului au subliniat faptul că provocarea dezechilibrelor în natură este şi o problemă spirituală, iar faptele care aduc atingere naturii ar trebui să fie incriminate. Apoi, chiar dacă atitudinea actuală a omului faţă de natură este caracterizată de rebeliune şi de faptul că unii crează prejudicii altora, islamul este incompatibil cu această atitudine.
Cei care nu cred, nu pot revendica paternitatea creaţiei
În cea de-a doua parte a întâlnirii, în cadrul temei privind reconcilierea şi dialogul intercultural, pastorul Jean-Arnold de Clermont, preşedintele Conferinţei Bisericilor Europene (KEK), a subliniat că dialogul interreligios este parte integrantă din dialogul intercultural. Făcând aluzie directă la dezbaterile provocate de caricaturile referitoare la profetul Mahomed, apărute în presa internaţională, de anul trecut, preşedintele KEK a subliniat că libertatea de exprimare nu trebuie să fie dusă până la insultă, ci trebuie să ţină seama de demnitatea fiinţei umane.
Susţinând importanţa dialogului interreligios şi intercultural, reprezentantul Patriarhiei Moscovei a atras atenţia asupra faptului că, în societatea contemporană, creştinismul este ţinta a unor atacuri tot mai virulente, ajungând să fie victimă chiar şi în Europa, în ţările care aspiră la integrarea în Uniunea Europeană. În Kosovo, de exemplu, patrimoniul religios ortodox este distrus fără nici o reţinere, iar în Turcia, ţară ce aspiră la integrare, Bisericii Ortodoxe i se refuză dreptul de a redeschide propriul seminar teologic.
În cea de-a treia parte a întâlnirii, preşedintele Barosso a concluzionat, apreciind utilitatea unor astfel de întruniri şi a subliniat faptul că dialogul cu Bisericile şi cu celelalte organizaţii religioase nu aduce atingere dialogului cu alte organizaţii. Excelenţa Sa a mai afirmat că, deşi fiecare are libertatea de a crede sau de a nu crede, cei care nu cred nu pot revendica paternitatea creaţiei. Natura este un dar şi noi trebuie să ne îngrijim de el cu toată responsabilitatea. Instituţiile Europene şi actorii societăţii civile, printre care un loc important îl ocupă Bisericile şi organizaţiile religioase, au capacitatea de a realiza împreună proiecte care să sprijine reconcilierea şi coresponsabilizarea, precum şi lupta împotriva dezechilibrelor din natură. Demnitarul european a afirmat că, uneori, este mai uşor să vorbeşti despre schimbările climatice decât despre reconciliere, dar, avansând pe calea unei mărturii comune, prin proiecte concrete, se va ajunge la progres şi pe calea reconcilierii.
În cadrul conferinţei de presă şi în comunicatul final, dat publicităţii de cei trei preşedinţi ai instituţiilor europene, s-a subliniat importanţa dialogului şi s-a afirmat voinţa perseverării în această direcţie, dialogul cu Bisericile şi organizaţiile religioase fiind o cale spre conlucrare şi coresponsabilizare, confirmată deja în anii trecuţi prin cea de-a 11-a declaraţie de la Amsterdam, care a fost integrată în Tratatul de în Lisabona, în art. 16 C.
Notă: Titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei
