Postul Sfinţilor Apostoli sau al Cincizecimii

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel rânduind o perioadă de pregătire duhovnicească care începe imediat după Duminica Tuturor Sfinţilor. Postul Sfinţilor Apostoli este în acelaşi timp în legătură şi cu praznicul Cincizecimii, cu comunitatea Apostolilor şi a Bisericii şi cu predicarea Evangheliei.

Postul Sfinţilor Apostoli este legat de Pogorârea Duhului Sfânt pentru că este o cinstire a Duhului Sfânt care s-a revărsat peste Sfinţii Apostoli şi apoi o rugăciune şi o cerere ca aceste daruri să se coboare şi peste ceilalţi creştini. Acest lucru este întărit de mărturia biblică, unde se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt creştinii "stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni", apoi în continuare "şi în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu şi, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie şi întru curăţia inimii". Astăzi această purtare a primilor creştini, nevoinţa de a se păstra curaţi pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se ia de la ei şi să rodească, este exprimată de prezenţa acestui post închinat Sfinţilor Apostoli, care începe după Odovania Rusaliilor, când se încheie această sărbătoare. De aceea, în vechime, postul acesta era numit şi Postul Cincizecimii, pentru că aminteşte de darurile Duhului Sfânt revărsate în Biserică.

Când Mirele se va lua, atunci vor posti

Perioada de post şi rugăciune de după Rusalii este justificată şi de cuvintele Mântuitorului Hristos care spunea despre apostoli şi mai departe şi despre Biserică că: "Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când se va lua mirele de la ei şi atunci vor posti în acele zile". Aceste zile despre care vorbeşte Domnul sunt zilele Bisericii, când Mântuitorul Hristos este înălţat de-a dreapta Tatălui, iar creştinii se pregătesc duhovniceşte şi se roagă pentru venirea Duhului Sfânt. Teologia Ortodoxă mărturiseşte că Hristos nu este absent din Biserică, El este Capul ei nevăzut, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, şi este prezent prin lucrarea Duhului Sfânt. Noi înţelegem că Mirele nu mai este prezent trupeşte, nu mai poate fi văzut cum a fost pe vremea Apostolilor, dar ne rugăm şi postim pentru ca Duhul să aducă o nouă prezenţă a lui Hristos, duhovnicească. Apoi, Postul Sfinţilor Apostoli este în legătură şi cu Biserica însăşi, cu începuturile ei, când vedem că un rol important l-a avut comunitatea Sfinţilor Apostoli, cei care au fost martorii evenimentelor din viaţa Mântuitorului şi ai Învierii. Cei doisprezece Apostoli sunt temelia Bisericii, nucleul ei pentru că toţi cei care au crezut în Hristos şi s-au botezat au făcut-o pe baza mărturiei lor. Ei au fost învestiţi de Domnul cu mandatul conducerii sinodale a Bisericii şi al edificării ei în lume prin predica lor, prin cuvântul şi fapta lor. De aceea în iconografie, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt înfăţişaţi ţinând în mâini o biserică. Apostolilor le-a zis Domnul după Înviere: "Luaţi Duh Sfânt, cărora le veţi ierta păcatele le vor fi iertate iar cărora le veţi ţine, ţinute vor fi", iar în alt loc la întrebarea lui Petru: "Doamne ce va fi cu noi?", Mântuitorul spune "Voi veţi judeca lumea stând pe douăsprezece tronuri". Acest lucru arată că Apostolii nu au un rol important numai în Biserică, ci ei vor judeca lumea întreagă pentru că Hristos a fost vestit lumii întregi de către ei înşişi şi de urmaşii lor. Dintre toţi Apostolii, două personalităţi se evidenţiază: Sfinţii Petru şi Pavel, denumiţi primii din ceata Apostolilor sau întâistătători. Petru a fost cel mai în vârstă dintre ei şi cel mai respectat de ceilalţi. Pe el, Domnul s-a sprijinit în nenumărate ocazii şi i-a arătat o atenţie deosebită pentru că dacă Petru înţelegea ceea ce El învăţa şi lucra, şi ceilalţi Apostoli înţelegeau. În Cezareea lui Filip, Petru mărturiseşte primul "Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Celui viu", dar prin gura lui toţi au mărturisit, iar la spălarea picioarelor Hristos îi spune "Acum nu înţelegi ceea ce eu fac dar va veni vremea când vei înţelege", arătând cunoaşterea de care se vor bucura toţi Apostolii când va veni Duhul Sfânt peste ei. Alături de Petru, în Sfânta Scriptură este prezent şi Pavel, care a fost chemat la apostolat de însuşi Hristos Domnul şi a fost considerat alături de cei doisprezece. Pavel, după propria mărturie, s-a ostenit în predicarea Evangheliei mai mult decât toţi ceilalţi Apostoli, a cutreierat aproape întreaga lume a Imperiului Roman şi a răspândit Evanghelia în nenumărate locuri. De numele lui se leagă chemarea păgânilor la Hristos şi el a fost denumit Apostolul neamurilor, adică al celor care nu erau dintre iudei. Biserica i-a aşezat împreună, şi i-a cinstit împreună, rânduind şi o perioadă de post în cinstea lor. Acest lucru arată unitatea creştinilor în slujirea Evangheliei în edificarea Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos, dincolo de păreri personale şi orgolii lumeşti. Unitatea celor doi înseamnă şi jertfirea de sine, şi dăruirea reciprocă în relaţie de iubire şi comuniune.

Durata şi modul de postire

Începutul Postului Sfinţilor Apostoli este în funcţie de data Sfintelor Paşti. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai. Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956 când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai, iar Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se ţină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor Sfinţilor, în seara căreia se lasă sec de obicei). Aceeaşi situaţie a fost şi în 1983 (Învierea Domnului - la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este un post uşor. În fiecare sâmbătă şi duminică este dezlegare la peşte, vin şi ulei, precum şi de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume fără ulei, marţi şi joi aceleaşi cu untdelemn şi vin. Dezlegarea la peşte se dă şi luni, marţi şi joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. Şi în caz de hramul bisericii se dă dezlegare la peşte. Dacă însuşi praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la peşte, vin şi ulei.