Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Lumea căzută în păcat refuză darul și binecuvântarea lui Dumnezeu

Lumea căzută în păcat refuză darul și binecuvântarea lui Dumnezeu

Galerie foto (20) Galerie foto (20) Actualitate religioasă
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 29 Dec, 2019

În Duminica după Naşterea Domnului (a Sfinţilor Iosif Logodnicul, David Prorocul şi Iacob, rudenia Domnului), Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în mijlocul credincioșilor și al obştii mănăstirii ilfovene Samurcăşeşti. Prea­fericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură, subliniind că pasajul evanghelic citit în cadrul Sfintei Liturghii, în care este relatată Fuga Dreptului Iosif împreună cu Fecioara Maria și Pruncul Iisus în Egipt (Matei 2, 13-23), ne arată în esenţă că Dumnezeu schimbă exilul sau alte situații negative ale omului în binecuvântare.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că patru mari învăţături se desprind din Evanghelia Duminicii după Naşterea Domnului. 

„Prima învăţătură este că, îndată după Naşterea Sa, Pruncul Iisus este întâmpinat cu bucurie de către îngeri, păstori şi de magii de la Răsărit, dar este primit cu ostilitate şi cu ameninţare cu moartea de regele Irod al Iudeei, care reprezintă întruchiparea răutăţii într-o lume căzută în păcat. A doua învăţătură este aceea că Domnul Iisus este ocrotit de îngeri, care îl îndeamnă pe Dreptul Iosif să-i ia pe Prunc şi pe mama Sa şi să fugă în Egipt până la moartea lui Irod. A treia învăţătură din Evanghelia de astăzi ne arată că, la întoarcerea din Egipt, Pruncul Iisus este dus în Galileea neamurilor, unde Va locui în cetatea Nazaret şi apoi în Capernaum. În această şedere a Lui ca Prunc şi ca Tânăr în Galileea, unde locuiau mai multe neamuri sau etnii, El, Hristos-Domnul, ne arată că va fi nu doar Mântuitorul poporului evreu, ci şi al tuturor popoarelor care vor crede în El. A patra învăţătură eviden­țiază că toţi copiii trebuie protejaţi şi ocrotiţi atunci când viaţa lor se află în primejdie şi toate familiile care au copii trebuie ocrotite şi ajutate. Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Se naşte într-o lume în care păcatul, răutatea, lăcomia de avere şi de putere şi violenţa chiar împotriva celor nevinovaţi sunt ostile Pruncului Iisus şi voii lui Dumnezeu”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a vorbit apoi de profeţia Prorocului Ieremia (31, 15), în care se spune: „Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii şi nu vrea să se mângâie de copiii săi, pentru că nu mai sunt”: „Rama era o localitate între Betleem şi Ierusalim, iar aceasta era o profeţie în care se prezicea şi se prevedea moartea copiilor ucişi din porunca lui Irod în Betleem şi împrejurimi. Deci putem spune că Naşterea Domnului poartă deja în ea arvuna Crucii şi a Învierii Lui.” 

Făcând referire la Egipt, unde a fugit Dreptul Iosif, ducându-i cu el pe Pruncul Iisus şi pe Maica Sa, Preafericirea Sa a explicat că este menționată o ţară ostilă poporului evreu, în care aceștia au cunoscut robia, exploatarea şi umilinţa, dar unde credința în Domnul Hristos a rodit ulterior. 

„Egiptul era considerat o ţară blestemată şi plină de idoli. Dar acum Egiptul devine un loc de refugiu, de scăpare şi de exil pentru Pruncul Iisus. Prin prezenţa Sa în Egipt, Hristos transformă blestemul în binecuvântare, arătând că şi egiptenii păgâni sunt chemaţi la mântuire dacă vor crede în El. Într-adevăr, câteva secole mai târziu, în Egipt au început să se dezvolte o mulţime de mănăstiri, o mulţime de locuri în care mii de călugări se rugau ziua şi noaptea, mai ales în timpul Sfântului Antonie cel Mare, părintele duhovnicesc al monahismului creştin. Aceşti monahi, care au fugit din lume ca să se înduhovnicească, să-şi răstignească patimile egoiste, au dobândit sfinţenia. Acesta este rezultatul binecuvântării Pruncului Iisus privind Egiptul. În Egipt, faraonii aveau totuşi o dorinţă mare de nemurire, exprimată în piramidele lor înalte şi ascuţite care arătau cerul. Ei se considerau dumnezei, şi aşa îi considera şi poporul, însă constatau cu tristeţe că și ei sunt muritori. Aceste piramide ascuţite, construite cu foarte multă osteneală şi în foarte mulţi ani, erau simbolul căutării nemuririi (...). Dar toată această căutare a nemuririi, simbolizată în piramide, nu s-a împlinit pentru faraoni. În schimb, călugării smeriţi şi asceţi, nevoitori, care au postit mult şi s-au rugat mult, aceştia au descoperit că nemurirea nu se află în piramide, ci în interiorul inimii, în întâlnirea cu Hristos Cel răstignit şi înviat, Care a zis: «Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cel ce crede în Mine viu va fi chiar dacă va muri». Deci, monahii din Egipt au descoperit izvorul nemuririi, al vieţii veşnice în Iisus Hristos (...). Fuga în Egipt avea ca scop salvarea Pruncului Iisus, dar, fiind primit şi salvat în Egipt, a schimbat exilul sau pribegia în binecuvântare”, a reliefat Preafericirea Sa. 

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a îndemnat creştinii să ajute familiile care au mulți copii. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit pentru Mănăstirea Samurcăşeşti tămâie naturală din Oman şi mai multe cărţi apărute recent la editurile Patriarhiei Române. 

Citeşte mai multe despre:   Duminica după Naşterea Domnului  -   Mănăstirea Samurcăşeşti  -   Patriarhul Daniel  -   predica