Patriarhul Daniel slujind unitatea naţională în duhul înaintaşilor

„Păziți unitatea Duhului, întru legătura păcii.”

Efeseni, 4, 3

Dacă ieri, 29 septembrie, la Palatul Patriarhiei de pe Colina Bucuriei a avut loc ședința de constituire a Adunării Naționale Biseri­cești, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, în noua sa compo­nență, la începutul unui nou mandat, iată că astăzi, în Catedrala Patriarhală, trăim emoția și bucuria împlinirii a 11 ani de providen­țială și jertfelnică arhipăstorire a Bisericii noastre de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Din perspectiva fericită a Anului Centenar – sărbătorirea unui veac de unitate națională, dar și din perspectiva nefericită a frământărilor, tensiunilor și dezbinărilor din sânul neamului nostru, a risipirii sale în largul lumii, în căutarea unei vieți mai bune, ambele evenimente, și cel de ieri, și cel de astăzi, au o semnificație deosebită.

Ieri, prin prezența Înaltprea­sfin­țiților și Preasfințiților Părinți membri ai Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici și arhipăstorii sufletești ai neamului, precum și a membrilor Adunării Naționale Bisericești, delegații și reprezen­tanții aleși ai clerului și poporului binecredincios, toți împreună, prezidați de Întâistătătorul Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, am avut, la scară mică, icoana sau imaginea Neamului întreg, adunat în jurul lui Hristos și al Bisericii Sale.

Ierarhi, preoți și credincioși mireni din toate provinciile țării, dar și din eparhiile din jurul acesteia: Mitropolia Basarabiei, cu episcopiile sufragane, Episcopia Daciei Felix a românilor din Serbia și Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei, precum și ierarhi din diaspora occidentală, adunați împreună în rotonda sau Aula „Teoctist Patriarhul”, au reconstituit atmo­sfera de la sfârșitul anului 1918, când toți românii s-au regăsit împreună, într-o singură țară, mare și rotundă ca o pâine.

Iar Palatul Patriarhiei, însufle­țit ieri de prezența membrilor Adunării Naționale Bisericești, ne-a amintit pentru o clipă de entuziasmul și freamătul de acum o sută de ani din Palatul Mitropolitan din Cernăuți al Mitropoliei Bucovinei, care, în Sala sa Sinodală (sau sala de marmură), a găzduit Congresul General al Bucovinei, convocat de Consiliul Național Român și care, în data de 15/28 noiembrie 1918, a votat în unanimitate unirea cu România. Sau de Palatul episcopal din Arad în care, pe parcursul anului 1918, Consiliul Na­ți­o­nal pentru Unirea Transilvaniei cu Patria-mamă a ținut numeroase ședințe care au pregătit marele eveniment de la 1 Decembrie de la Alba Iulia.

Privită în aceeași lumină a Centenarului unității naționale, sărbătorirea celor 11 ani de Patriarhat ai Preafericitului nostru Părinte Daniel ne oferă prilejul de a reflecta asupra lucrării permanente și intense a Patriarhului Bisericii noastre întru păstrarea, cultivarea și întărirea unității de credință și de neam a poporului peste care Duhul Sfânt l-a așezat Întâistătător, în vremuri deloc ușoare.

Din noianul lucrărilor și realizărilor Părintelui Patriarh vom reține doar câteva, care să releveze această permanentă grijă pentru unitatea Neamului nostru.

Este cunoscută lupta pe care a dus-o ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și Președinte al Comisiei Sinodale teologice, liturgice și didactice pentru reintroducerea religiei în învățământul de stat, pentru ca tinerelor generații să nu le lipsească posibilitatea formării spirituale și morale, precum și strădaniile de acum, pentru asigurarea unor programe analitice potrivite preocupărilor și frământărilor tinerilor de azi și a unor manuale de religie de calitate.

Programele catehetice Hristos împărtășit copiilor și Alege școala!, de care au beneficiat deja sute de mii de elevi din întreaga țară, se desfășoară cu susținerea directă și sub atenta supraveghere a Preafericirii Sale.

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, eveniment organizat anual începând cu 2013, se bucură de susținerea entuziastă a Întâistătătorului Bisericii noastre. Ediția din 2016 a fost organizată chiar în Capitală de Arhiepiscopia Bucureștilor, cu binecuvântarea și implicarea directă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, iar edițiile următoare, Iași - 2017 și Sibiu - 2018, s-au bucurat de prezența Patriarhului României.

A susținut dezvoltarea învăță­mân­tului teologic prin înființarea de noi seminarii și facultăți de teologie, preocupându-se personal de redeschiderea și creșterea calitativă permanentă a Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, iar de 11 ani, de bunul mers al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, insistând mereu pentru sporirea permanentă a nivelului academic și spiritual al acestora și pentru formarea unor profesori de elită devotați Bisericii.

A inițiat și urmărește îndeaproape alcătuirea manualelor pentru învățământul teologic universitar și preuniversitar, care să corespundă exigențelor secolului XXI. Multe dintre acestea au fost deja publicate.

Continuând tradiția multiseculară a Bisericii noastre de răspândire a Cuvântului lui Dumnezeu și a învățăturii Bisericii prin tipărituri care, circulând sute de ani în toate provinciile românești, au întărit nu numai credința ortodoxă, ci au asigurat răspândirea și unitatea limbii române și au consolidat conștiința unității de neam, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a intensificat activitatea tipografică prin achizițio­narea de tehnologie modernă și prin tipărirea a mii de titluri: carte de cult, cărți de rugăciuni, acatiste și paraclise, carte patristică, de zidire sufletească, de teologie, de istorie și artă eclesială, de muzică, enciclopedii, dicționare, manuale, albume, literatură pentru tineri și copii etc.

A inițiat în Moldova programul Nici un sat fără biserică, program care continuă acum în Arhiepiscopia Bucureștilor, cunoscut fiind faptul că acolo unde slăbește cre­dința ortodoxă din lipsa locașului de cult și a prezenței permanente a unui păstor de suflete, se şubrezesc și identitatea, și unitatea acelei comunități.

Acestui program, aici la Bucu­rești, i-a adăugat și programul „Sănătate pentru sate”, cu rezultate extraordinare și beneficiari nume­roși.

Grija Patriarhului României pentru satul românesc, matricea spirituală a sufletului Neamului nostru, se vede și din faptul că, la propunerea Preafericirii Sale, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a proclamat anul 2019 drept Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari), tocmai cu scopul de a determina nu numai pe slujitorii Bisericii, ci și autoritățile Statului, administrațiile locale și, dacă este posibil, întreaga societate românească la o lucrare comună de refacere, consolidare și înflorire a satului nostru strămo­șesc.

O enormă energie și o neodihnită grijă poartă Patriarhul nostru pentru milioanele de confrați ai noștri răsfirați din diverse motive sau nevoi în toate colțurile lumii. Ca să nu se piardă din trupul nea­mului în lumea largă, Preafericitul Părinte Patriarh a înmulțit numărul eparhiilor și ierarhilor din diasporă, a promovat ierarhi tineri și bine pregătiți, capabili să reziste la deplasări numeroase și lungi, în căutarea fraților români, pe care să-i adune și să-i organizeze în parohii, hirotonindu-le preoți și ajutându-i în găsirea sau construirea locașurilor de cult necesare.

Vizitele canonice ale Întâistătătorului Bisericii noastre în eparhiile din țară, dar mai ales în cele din diasporă, au avut și au un impact cu totul remarcabil, cultivând în sufletele credincioșilor mai ales conștiința că toți împreună alcătuiesc UN POPOR și au în frunte UN PĂSTOR.

Aceeași grijă părintească o arată și românilor din apropierea granițelor României, adeseori su­puși unui nedrept și imoral proces de deznaționalizare. O mare și semnificativă realizare în Anul Centenar o constituie alegerea și instalarea titularilor celor două eparhii din Basarabia: Episcopia de Bălți și Episcopia Basarabiei de Sud. Sunt cunoscute interven­țiile insistente ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pe lângă instituțiile Statului în vederea susținerii Episcopiei Dacia Felix și a parohiilor românești din Voivodina și Timoc aflate într-un context foarte dificil.

Prin Centrul de Presă BASILICA, ctitoria primei luni de slujire patriarhală a Preafericitului Părinte Daniel, se desfășoară însă cea mai intensă și eficientă lucrare de cultivare și întărire a unității noastre de credință și de neam.

Orice român ortodox (și nu numai), din orice loc de pe planetă, care are acces la Internet sau la satelit poate să se bucure de Sfânta Liturghie în limba română, de emisiunile religioase, culturale, de istorie bisericească și națională, de știri etc. ale Radioului sau Televiziunii TRINITAS, poate fi permanent la curent cu viața bisericească din țară și din diaspora românească accesând site-urile publicațiilor LUMINA sau cel al Agenției de știri a Patriarhiei Române.

Mărturiile celor care, departe de țară, prin intermediul componentelor Centrului de Presă BASILICA, împărtășesc cu cei de acasă emoția Liturghiei și a slujbelor bisericești, bucuria sărbătorilor, fumusețea tradițiilor noastre stră­moșești, lumina învățăturilor creș­tine, frumusețile mănăstirilor și bisericilor, trecutul luminos al poporului nostru, anul acesta mândria Centenarului, sunt de-a dreptul copleșitoare.

Acum doi ani, în ședința sa de lucru din 28-29 octombrie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a declarat anul 2018 drept „Anul omagial al unității de credință și neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)”.

Potrivit programului-cadru elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod, Biserica Ortodoxă Română a desfășurat în acest sens o activitate foarte dinamică și substanțială.

S-au organizat comemorări liturgice ale eroilor Războiului de reîntregire sau ale făuritorilor Marii Uniri, s-au organizat numeroase congrese, simpozioane, conferințe, sesiuni de comunicări cu o tematică foarte diversă, subliniindu-se rolul fundamental al Bisericii noastre în cultivarea și consolidarea conștiinței unității de credință, de limbă și de neam de-a lungul veacurilor, rolul important al Bisericii și clerului în vremea Marelui Război și implicarea majoră a ierarhilor, preoților și teologilor mireni în realizarea unirii provinciilor românești revenite la trupul țării în anul 1918: Basarabia, Bucovina, Transilvania și Banatul.

La editurile Patriarhiei Române, dar și în alte eparhii, au fost publicate zeci de volume dedicate Anului omagial și comemorativ, s-au organizat concerte de muzică patriotică de către corurile școlilor teologice și alte coruri bisericești. Conferințele pastoral-misionare de primăvară au fost, de asemenea, dedicate acestor teme.

S-au restaurat mormintele unora dintre făuritorii Marii Uniri aflate în cimitirele din București, la Mănăstirea Cernica sau în alte locuri.

Un eveniment semnificativ l-a constituit sfințirea de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a pietrei de temelie pentru biserica închinată cinstirii Eroilor Neamului pe Platoul Bucegilor, la peste 2.000 de metri altitudine, nu foarte departe de Crucea de pe Caraiman, în ziua de 15 septembrie.

Dar evenimentul cel mare, așteptat de multă lume și care va însemna momentul culminant al festivităților omagiale din acest An Centenar, îl constituie Sfințirea Altarului Catedralei Mântuirii Nea­mului, ctitoria fundamentală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, a cărei semni­ficație națională este strâns legată și de Războiul de Reîntregire și mai ales de gloriosul 1 Decembrie 1918.

Dacă „visul neîmplinit” al Marii Uniri, „De jalea cui ne-au răposat/și moșii, și părinții...”, după spusele versurilor lui Octavian Goga, a fost realizat de generația marilor pa­trioți români de la 1918, visul înălțării unei Catedrale Naționale, încolțit în sufletele lui Eminescu și Slavici și cultivat în sufletele multor generații de ierarhi, începând cu primul Patriarh al României, Miron Cristea, unul dintre făuritorii Marii Uniri, de politicieni, de mulți bravi români, este împlinit sub privirile generației noastre de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cu jertfe, osteneli și încercări pe care, în mare parte, nu le cunoaște decât Preafericirea Sa.

Această neașteptată realizare, în vremuri atât de grele și ostile pentru un asemenea proiect, este dovada credinței de neclintit a Preafericirii Sale, potrivit cuvântului Evangheliei de la slujba de Te Deum: „Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice” (Marcu 11, 22).

Trecând cu răbdare, credință și iertare multă peste munți de răutate, de invidie și împotrivire, Preafericirea Voastră, ați biruit și v-ați învrednicit să împliniți acest vis al predecesorilor Preafericirii Voastre și al atâtor patrioți credin­cioși și evlavioși care, de asemenea, l-au nutrit.

Mulțumind Preasfintei Treimi pentru toate darurile revărsate prin Preafericirea Voastră peste întreaga noastră Biserică, peste întreg poporul român cel binecredincios de pretutindeni, vă dorim cu toții, ierarhi, preoți și credin­cioși, viețuitorii din mănăstiri, colaboratorii din cadrul Consiliului Național Bisericesc și al Consiliului eparhial al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor, acum când sărbătorim împlinirea a 11 ani de la întronizarea Preafericirii Voastre ca Patriarh al României și al tuturor românilor ortodocși, viață îndelungată cu multă sănătate și putere de muncă, plină de împliniri și bucurii, multă inspirație, mult curaj și mult ajutor de la Dumnezeu, Părintele Luminilor, în păstorirea Poporului lui Dumnezeu din România, în depășirea tuturor încercărilor prin care trec țara și Biserica noastră și în păzirea unității Duhului acestui Neam, întru legătura Păcii!

La mulți ani!

† Varlaam Ploieșteanul
Episcop-vicar patriarhal