În noaptea când S‑a născut Pruncul Iisus într‑o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei‑Fecioare.
Tezaur şi Iconostas al spiritualităţii populare româneşti
Satul românesc este spaţiul în care s-au format şi s-au păstrat, în timp, majoritatea valorilor spirituale, culturale, morale şi identitare ale poporului român, transmise din generaţie în generaţie. Totalitatea elementelor constitutive ale satului românesc ne vorbesc în mod tainic şi, totodată, vizibil despre tradiţia şi continuitatea fizică şi spirituală a poporului român.
Dintotdeauna satul românesc a avut în centrul preocupărilor sale Biserica și viața spirituală. Țăranul român, harnic, demn și înzestrat de Dumnezeu cu o inteligență nativă, a fost permanent apropiat de Biserică, deoarece aceasta l-a povățuit și călăuzit pe calea mântuirii. Biserica rămâne, în conştiința satului, instituția care a sprijinit permanent instruirea copiilor şi tinerilor în formarea lor intelectuală, a îndemnat oamenii la întrajutorare şi cu multă evlavie a cinstit memoria înaintașilor.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, înfiinţat în anul 1936, oferă o imagine a vieţii tradiţionale româneşti, fiind unic prin întreg ansamblul de monumente arhitecturale. Satul românesc prezentat în tematica muzeului este caracterizat printr-o arhitectură artistică a lemnului, a pietrei şi a elementelor naturale în general, arătând astfel că românul este în permanentă legătură armonioasă cu mediul înconjurător, fiind conştient de frumuseţea şi utilitatea creaţiei lui Dumnezeu, pe care o cultivă cu hărnicie şi dărnicie sau recunoştinţă.
În acest sens, unele dintre creaţiile artistice ale artei populare, de factură liturgică, reprezintă înveşnicirea spiritualităţii satului românesc, păstrător al credinţei creştine şi al tradiţiei româneşti. Din acest motiv, Lucian Blaga a fost îndreptăţit să spună că „veşnicia s-a născut la sat”, sau altă dată afirma că „a trăi la sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinţa unui destin emanat din veşnicie”1, întrucât aici, la sat, se vede limpede legătura dintre generaţiile trecute şi viitoare.
Părintele Dumitru Stăniloae spunea că în satul românesc transparenţa activă şi transfiguratoare a lui Dumnezeu se trăieşte în modul cel mai accentuat în Liturghia duminicilor şi sărbătorilor, în care toţi se roagă pentru toţi. Drept urmare, oamenii ies din biserică într-o comuniune reîmprospătată2. Aşadar, fiind imagine sau icoană a comunităţilor rurale româneşti, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” reprezintă spiritualitatea liturgică şi creativitatea artistică a satului românesc.
Astfel, Muzeul Satului din București, numit „satul din inima Capitalei”, are în expoziția lui permanentă patru biserici: biserica din satul Dragomirești, județul Maramureș, construită în 1722, devenită în timp edificiu simbol pentru Muzeul Național al Satului din București; biserica din satul Răpciuni, județul Neamț, construită în 1773; biserica din satul Timișeni, județul Gorj, construită înainte de anul 1773 și biserica din satul Turea, județul Cluj, construită în secolul al XVIII-lea. Pe lângă aceste biserici, muzeul prezintă în expoziția permanentă o impresionantă colecție de cruci din piatră sau lemn, reprezentând troițe, cruci de mormânt sau cruci de hotar.
În ultimii ani au existat numeroase proiecte comune realizate prin buna colaborare dintre Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală şi Patriarhia Română. Dată fiind îndelungata tradiție a conlucrării dintre comunitatea satului românesc și Biserică, era firesc ca și în zilele noastre această cooperare să se dezvolte şi la nivel instituțional între Muzeul Național al Satului şi Biserica Ortodoxă Română, pentru ca astfel să poată fi adusă o mărturie comună în fața societății actuale despre valorile permanente cultivate de poporul român de-a lungul secolelor: credinţă statornică, convieţuire paşnică şi ospitalitate sau dărnicie. La 29 octombrie 2005, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, Muzeul Național al Satului din București l-a primit ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. La 23 octombrie 2016, cu binecuvântarea noastră, a fost resfinţită biserica din satul Turea, iar începând cu anul 2018, aici este săvârşită Sfânta Liturghie cu ocazia marilor sărbători, adunând împreună în rugăciune angajați ai muzeului, pelerini şi vizitatori, oferind astfel o mărturie vie despre importanța slujirii liturgice în viața satului românesc.
Din dorința de a sublinia importanța spirituală, culturală și patrimonială pe care satul o are în viața poporului român și de a atrage atenția asupra necesității ocrotirii și conservării tradițiilor românești autentice, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2019 ca Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari). În contextul acestui an omagial, Patriarhia Română, în colaborare cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală, dar și cu alte muzee etnografice din țară, a realizat prin Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (Agenția de știri BASILICA, Radio TRINITAS, TRINITAS TV și Ziarul Lumina) programe, emisiuni, filme documentare și materiale publicistice pentru promovarea artei populare românești, a tradițiilor și obiceiurilor străbune, precum și evocarea marilor personalități care s-au remarcat în domeniul etnografiei. Tot în acest context au fost organizate colocvii și simpozioane, precum și întâlniri și expoziții de artă populară sau de fotografie.
De asemenea, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române, în cooperare sau cu sprijinul Muzeului Satului, a realizat mai multe proiecte, precum: emisiunea Magazin folcloric; rubrica Elemente de port popular, în care au fost prezentate particularități ale costumelor populare din diferite zone ale țării; lansarea DVD-ului Elemente de port popular în care au fost prezentate costume populare românești din 33 de zone etnofolclorice ale României; organizarea evenimentelor spectacol Gala Magazin folcloric la Muzeul Naţional al Satului, la Palatul Național al Copiilor și la Biserica „Sfântul Anton”-Curtea Veche din Bucureşti, realizarea unui film documentar despre Muzeul Naţional al Satului ş.a.
Totodată, Patriarhia Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, organizează Concursul național Icoana ortodoxă - lumina credinței. Acest parteneriat a debutat cu cea de-a VIII-a ediţie a concursului, în anul 2019. În cadrul acestei colaborări, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, au fost organizate expoziții cu lucrările câștigătoare din concurs şi conferinţe despre icoane.
Amintim şi faptul că Muzeul Național al Satului a promovat organizarea unor expoziții temporare cu obiecte de artă populară, având tematică religioasă (icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, peceți de prescuri) aflate în patrimoniul muzeului, găzduirea unor expoziții de artă religioasă contemporană, dar și organizarea unor cursuri de pregătire a tinerilor în deprinderea meșteșugului iconografic în cadrul taberei de creație Vara pe uliță.
Prin efortul comun al Patriarhiei Române și al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, tradiția și spiritualitatea satului, arta populară românească, frumusețea portului popular şi a folclorului în general au fost prezentate opiniei publice, reamintind poporului român necesitatea conservării valorilor primite de la înaintaşii noștri și importanţa transmiterii lor nealterate către generațiile viitoare.
La sărbătorirea a 85 de ani de existenţă a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” se împlinesc 155 de ani de la întronizarea domnitorului Carol I (1866) şi 140 de ani de la încoronarea acestuia ca rege al României (1881), precum şi 100 de ani de la naşterea regelui Mihai I al României. În acest context, amintim sprijinul acordat pentru organizarea Muzeului Naţional al Satului Românesc de Fundaţia Culturală Regală Principele Carol, înfiinţată de regele Carol al II-lea în anul 1921. De fapt, această fundaţie avea drept scop organizarea şi îmbunătăţirea vieţii în comunităţile rurale. Ca director al Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol, Dimitrie Gusti avea să modernizeze fundamental activitatea acesteia. Ulterior, vechiul său ideal de a înfiinţa un Muzeu Naţional al Satului Românesc a fost înfăptuit în ziua de 10 mai 1936, la numai două luni de la începerea lucrărilor, aceasta datorită Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol şi cu sprijinul Institutului Social Român. Menţionăm şi faptul că Muzeul Naţional al Satului se află situat în apropierea Palatului regal Elisabeta din Bucureşti.
Astăzi, 10 mai 2021, la împlinirea a 85 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” omagiem vocaţia, misiunea şi activitatea bogată a acestui muzeu pe care îl considerăm Tezaur şi Iconostas al spiritualităţii populare româneşti. Într-o lume tot mai secularizată, care înlocuieşte valorile spirituale eterne cu proiecte materialiste efemere, suntem chemaţi să cunoaştem şi să cultivăm valorile permanente ale culturii, identităţii şi spiritualităţii româneşti.
Aducem un omagiu pios de recunoștință memoriei fondatorului acestui muzeu, Dimitrie Gusti, precum şi tuturor celor care au sprijinit înfiinţarea lui şi au contribuit la menținerea şi îmbogățirea sa.
De asemenea, o felicităm pe doamna conf. univ. dr. Paulina Popoiu, directorul muzeului, precum şi pe toţi ostenitorii acestui valoros şi venerabil Muzeu Naţional al Satului şi, deci, al Sufletului românesc.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
*Mesaj transmis la împlinirea a 85 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti (1936-2021) şi la vernisajul expoziţiei Muzeul Satului şi Regalitatea, luni, 10 mai 2021.
Note:
1 Lucian Blaga, Elogiul satului românesc: Discursul de recepţie în Academia Română publicat în volumul Izvoade, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2011, p. 18.
2 Pr. Dumitru Stăniloae, Opere Complete, Vol. IX, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Ed. Basilica, Bucureşti, 2018, p. 166.