Banca Naţională a României, 128 de ani în slujba culturii şi a credinţei

Pe 17 aprilie s-au împlinit 128 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României. În 1880, Parlamentul României a adoptat legea de organizare şi funcţionare a BNR ca bancă centrală, ea fiind, de atunci, singura instituţie autorizată să emită monedă şi să asigure supravegherea tuturor băncilor de pe teritoriul ţării. Banca Naţională a României a constituit barometrul evoluţiei economiei, asigurând menţinerea stabilităţii preţurilor, descurajând inflaţia, întărind moneda naţională şi stimulând economia ţării. Ea este numită, pe drept, „Banca Băncilor“.

Aniversarea Băncii Naţionale a României a prilejuit organizarea şi găzduirea, la sediul său central, pe 16 aprilie, a simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu“, aflat la a XVI-a ediţie şi desfăşurat prin colaborarea Băncii Naţionale a României cu Fundaţia „Magazin Istoric“. Tema simpozionului a fost „În slujba sistemului bancar - Oameni şi fapte“ şi s-au evocat personalităţi care au slujit Banca Naţională a României în diverse momente şi locuri din ţară. De asemenea, a fost comemorat academicianul Costin Kiriţescu, cunoscut profesor şi slujitor al băncii. Au susţinut prelegeri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, academicienii Dan Berindei şi Tudorel Postolache, prof. univ. dr. Ion Bulei, precum şi directori din Banca Naţională a României.

În ultima parte a manifestării, Fundaţia Culturală „Magazin Istoric“ a acordat premiile pentru cele mai performante lucrări, în domeniul istoric, recent apărute. Printre lucrările premiate se numără şi cărţile „Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist“, Editura IBMBOR, 2007; „Dimitrie Cantemir, «The Salvation of the Wise Man and the Ruin of the Sinful World»“, ediţie bilingvă arabo-engleză, traducere, note şi indici - Ioana Feodorov, cu introducere şi comentarii de regretatul academician Virgil Cândea, Editura Academiei, 2007.

Investiţii în cultură

Alături de Armată, Biserică şi Şcoală, Banca Naţională a României a avut un rol hotărâtor în dezvoltarea ţării, nu numai din punct de vedere economic, ci şi implicându-se în chivernisirea şi ajutorarea diverselor instituţii culturale sau sociale. Eugeniu Carada (1836-1910) a fost unul dintre ctitorii Băncii Naţionale a României şi dintre cei dintâi care şi-au dat seama de posibilităţile de susţinere a culturii din partea băncii centrale şi de beneficiile, pe termen lung, pe care acest proces le-ar avea în ridicarea nivelului unei naţiuni.

Construirea Şcolii Române din Roma (Accademia di Romania) este una dintre cele mai importante investiţii culturale pe care Banca Naţională a României a realizat-o. Inaugurat în 1933, acest aşezământ românesc de cultură umanistă din Roma a fost locul unde au păşit şi s-au format - întâi sub îndrumarea lui Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Ion Panaitescu şi apoi a altor profesori - iluştri specialişti în domeniile arheologiei, istoriei antice, istoriei artei, filologiei. Cu doi ani înainte, Banca Naţională fusese principalul sprijinitor al lui N. Iorga în achiziţionarea unei alte clădiri pe meleagurile Italiei, aşa numita „Casa română din Veneţia“. Ca şi la Roma, la Veneţia au putut veni şi continuă să beneficieze de această posibilitate de şedere cercetători şi bursieri români care pot studia arhivele de la Biblioteca San Marco, artişti plastici care îşi expun lucrările, dar şi pentru a vedea impresionantele vestigii artistice italiene.

Deosebit de important a fost şi aportul susţinut al băncii centrale în ajutorarea numeroaselor instituţii de învăţământ sau de cercetare, de pe teritoriul României. Printre ele se află Universitatea Bucureşti, Facultatea de Medicină din Bucureşti, Universitatea din Iaşi, Politehnica din Timişoara, Conservatorul din Bucureşti. Au fost finanţate programe de cercetare, editate lucrări ştiinţifice şi acordate burse pentru cercetători români.

Prin politica de patronaj cultural promovată de BNR au fost sprijiniţi, în activitatea lor, numeroşi artişti precum: Ion Andreescu, Th. Aman, Oscar Han, Ştefan Luchian, D. Paciurea şi mulţi alţii, de la care banca a şi achiziţionat lucrări pe care le păstrează în colecţia sa.

După 1990, avându-l ca guvernator pe Mugur Isărescu, Banca Naţională a României şi-a reluat activitatea de mecenat care a inclus numeroase instituţii de marcă din spaţiul culturii româneşti: Academia Română (construirea din temelie a noului sediu), Fundaţia Culturală Română, Fundaţia Culturală „Magazin Istoric“, Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional Peleş, Teatrul Naţional din Bucureşti, Uniunea Arhitecţilor, după cum ne-a relatat domnul Cristian Păunescu, director în Banca Naţională a României.

Banca Naţională, susţinătoarea Bisericii Ortodoxe Române

Banca Centrală a ţării, cum mai este numită BNR, a înţeles, deopotrivă, rostul credinţei şi al Bisericii în păstrarea tradiţiei şi coagularea spirituală a societăţii româneşti.

„Din 1991, odată cu apariţia noii legi bancare, Banca Naţională a putut reveni la vechile şi bunele obiceiuri de mecenat de dinainte de război, întrerupte total de comunişti. Prin preocuparea guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, cu sprijinul domnului profesor Costin Kiriţescu, care era pe atunci membru în Consiliul de administraţie al Băncii, instituţia noastră a desfăşurat o susţinută operă de sprijinire financiară a Bisericii Ortodoxe Române. Este suficient să amintim doar mănăstirile din nordul Olteniei, un adevărat şirag de perle al patrimoniului naţional, care au fost aduse la o nouă înfăţişare, mai trainică şi mai luminoasă, prin aportul Băncii Naţionale a României: Mănăstirile Horezu, Cozia, Dintr-un Lemn, Bistriţa, Iezer. Tot Banca Naţională a României a editat şi minunata carte a lui Bartolomeu (Valeriu) Anania, «Cerurile Oltului», despre mănăstirile şi monumentele creştine olteneşti, ca o încununare a acestui proces de sprijinire a mănăstirilor din Oltenia. Mănăstirea Ţigăneşti, din Arhiepiscopia Bucureştilor, a primit un important sprijin financiar pentru refacerea bisericii, a trapezei şi a atelierelor bisericeşti din incinta sa. De curând, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a stat de vorbă cu domnul guvernator despre posibilitatea finanţării Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Banca Naţională s-a arătat dornică să sprijine acest proiect, lucru care s-ar putea întâmpla chiar de anul acesta“, a precizat, pentru „Ziarul Lumina“, domnul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.

▲ Tezaurul României a fost ţinut în grotă, lângă Mănăstirea Tismana

Un episod zbuciumat din istoria ţării şi a Băncii Naţionale a României este operaţiunea de ascundere a tezaurului naţional la Mănăstirea Tismana, din anul 1944, care s-a derulat sub directa supraveghere a mareşalului Ion Antonescu. Riscul pierderii tezaurului Băncii Naţionale a României în timpul retragerii trupelor germane şi al instalării cuceritorilor sovietici era amplificat şi de memoria exilului tezaurului naţional (93 de tone de aur plus alte obiecte de o deosebită valoare), transportat în Rusia în 1917 şi nerecuperat de acolo, până în prezent. Acoperirea civilă a acestei operaţiuni strict secrete de transportare şi adăpostire a tezaurului naţional la Mănăstirea Tismana era asigurată de dorinţa Băncii Naţionale a României de a repara mănăstirea afectată de un incendiu anterior. Astfel, lucrările de amenajare a spaţiului în care avea să fie păstrat tezaurul României au fost mascate de refacerea Mănăstirii Tismana, aprobată de Mitropolia Olteniei şi de Comisia Monumentelor Istorice. Stareţ al Mănăstirii Tismana era atunci cunoscutul părinte Gherasim Iscu. După ce Marele Stat Major a fixat garda necesară asigurării pazei, în perioada 11-22 iulie 1944 tezaurul naţional a fost transportat la Mănăstirea Tismana. Acesta cântărea 212.245 kg, dintre care 189.673 kg aur, plus o parte din aurul din tezaurul Poloniei dat spre păstrare ţării noastre (3.057 kg). Tezaurul a stat, câteva luni, mai întâi într-un depozit din interiorul mănăstirii. Apoi s-a găsit un loc mai sigur pentru păstrarea acestei mari cantităţi de aur, o grotă aflată în vecinătatea Mănăstirii Tismana, special amenajată în acest sens. Tezaurul ţării a putut fi păstrat aici în condiţii de maximă siguranţă, în perioada 16 septembrie 1944-februarie 1947, când a fost readus la Bucureşti, cu trei garnituri de tren.

În prezent, Banca Naţională are în proiect înfiinţarea unui muzeu deschis circuitului turistic chiar în interiorul peşterii care a adăpostit tezaurul.