Cinstire adusă Sfinților 40 de Mucenici la Mănăstirea Antim din Capitală

Vatra monahală din centrul Bucureștilor ctitorită de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, a întâmpinat sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia cu un program liturgic deosebit, care a culminat cu Sfânta Liturghie săvârșită sâmbătă, 9 martie, de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici. Ierarhul a săvârșit și slujba Parastasului de obște, în care au fost pomeniți și membrii mișcării „Rugul Aprins”.

Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia a debutat în ajun printr-o procesiune tradițio­nală, în cadrul căreia icoana sfin­ților mucenici pomeniți și racla cu cinstitele lor moaște au fost purtate în jurul bisericii de părinții slujitori ai vetrei monahale, fiind apoi așe­zate spre închinare la locul obișnuit din bise­rică. În continuare, soborul de cle­rici, sub protia părintelui protosinghel Vincențiu Oboroceanu, starețul mănăstirii, a săvârșit rânduiala Privegherii.

În ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici, sâmbătă, 9 martie, în mijlocul viețuitorilor și pelerinilor mănăstirii bucureștene a poposit Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, care a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat martiriul mucenicilor pomeniți, subliniind cinstea de care ei se bucură în rândul creștinilor ortodocși: „Cultul Sfinților 40 de Mucenici s-a răspândit în lumea întreagă. Fragmente din sfintele lor moaște se păstrează în multe biserici creștine și multe lăcașuri de cult au fost închinate lor. Și în țara noastră sunt multe biserici care au ca ocrotitori pe Sfinții 40 de Mucenici. La Mănăstirea Antim din Capitală sunt cinstite în mod deosebit sfintele lor moaște, care au fost dăruite de Patriarhul Nicodim al Ierusalimului încă din anul 1883. Poporul român a prețuit mult pilda celor 40 de martiri creștini, însoțind ziua lor de pomenire cu diferite obiceiuri ce fac parte din tradiția acestui popor, cum ar fi cel al «mucenicilor» pe care gospodinele îi pregătesc cu această ocazie pentru a fi oferiți spre pomenirea celor adormiți, acei mici covrigei în forma cifrei 8, care ne duc cu gândul la semnul infinitului, al veșniciei pe care martirii au dobândit-o prin sacrificiul lor. Biserica Ortodoxă pomenește amintirea martiriului celor 40 de ostași romani uciși pentru credință încă din secolul al 4-lea. Astfel, de aproape șaisprezece secole, martiriul lor constituie un exemplu de credință și de mărturisire pentru creștinii din întreaga lume”.

Deoarece sâmbătă, Biserica Ortodoxă Română a făcut pomenirea de obște a celor din veac adormiți, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, înconjurat de soborul de clerici, a săvârșit la finalul Sfintei Liturghii, în pridvorul bisericii mănăstirii, slujba Parastasului de obște, pomenindu-i și pe luptătorii și mărturisitorii din temnițele comuniste, între care s-au aflat și mulți dintre membrii mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de evocare în care a îndemnat la păstrarea vie a memoriei celor care L-au mărturisit pe Mântuitorul Hristos chiar cu prețul vieții în timpul regimului comunist.

„Cei care au scăpat din acel iad, puțini la număr, s-au întors bolnavi, slăbiți fizic, mulți afectați psihic și emoțional, și au plecat din această viață cu răni sufletești nevindecate, iar pe trupuri cu cicatrici de eroi. Printre acești deținuți și luptători anticomuniști pe care îi pomenim în chip deosebit astăzi, ca niște luminători strălucesc mărturisitorii și apărătorii Ortodoxiei, se numără și membrii mișcării «Rugul Aprins» de la Mănăstirea Antim din Bucu­rești, un grup de intelectuali laici și clerici, care la mijlocul anilor 1940 au fost promotorii unei mișcări culturale și teologice dezvoltate în ambianța Mănăstirii Antim din centrul Bucureștiului”, a explicat Prea­sfinția Sa.

Pelerinii care au participat la Sfânta Liturghie au primit la plecare anafură şi colivă.