„Civilizaţia unui popor stă ascunsă în muzee“

Cercetările arheologice întreprinse în diferite colţuri de pământ românesc au scos la iveală vestigii istorice şi spirituale nebănuite, care au probat statornicia credinţei poporului nostru şi dragostea de neam pe aceste meleaguri daco-romane. Elemente vechi, ce reconstituie etnogeneza unui popor, au fost aşezate cu grijă în muzee, aşteptând pe cei dornici să le descopere povestea.

Pe harta oraşelor, Caracalul a fost multă vreme oraşul solitar din câmpia Olteniei şi Burnazului, până în momentul ridicării la rang de oraş a Băileştilor (Dolj) şi Alexandriei (Teleorman). Dacă traversezi municipiul în lung şi-n lat, vei descoperi astăzi nu mai puţin de 105 clădiri, declarate monumente istorice. Deşi fără ecou în Oltenia zilelor noastre, Muzeul Romanaţiului a luat fiinţă la 26 septembrie 1949, la iniţiativa profesorului emerit Pătru Crăciun din Caracal, primul director al muzeului.

Istoria unui tezaur arheologic neştiut de oameni

Deşi foarte puţini cunosc acest lucru, Muzeul Romanaţilor din Caracal deţine un patrimoniu bogat, de aproximativ 30.000 de exponate, după cum mărturiseşte George Mihai, actualul director al muzeului: "S-a pornit de la un număr redus de obiecte, circa 250-260, care erau expuse în două săli. Astăzi sunt 53 de colecţii, numărând peste 30.000 de piese din domeniul preistoriei, istoriei vechi, obiecte de arheologie, daco-getice, romane, din perioada etnogenezei (secolele VI-IX)".

Funcţionând iniţial la o altă locaţie (str. Negru-Vodă), Muzeul Romanaţiului a fost reamenajat în perioada 1990-1992, oferind actualmente vizitatorilor patru secţii: cea de istorie şi arheologie, o expoziţie permanentă, care reuşeşte să pună în valoare, în cele 102 vitrine ale muzeului, rezultatele descoperirilor arheologice de la Romula, Reşca şi Vădastra. Aici sunt cuprinse 8% din obiectele de patrimoniu.

Cu izul ei legendar, a fost înfiinţată în 1792 Secţia memorială "Iancu Jianu", de către tatăl haiducului, o clădire cu trei camere şi un bordei ţărănesc. "A treia secţie - ne spune directorul - este Secţia de artă de plastică, care a funcţionat pe bulevardul Nicolae Titulescu, însă casa a fost retrocedată proprietarilor de drept. La ora actuală exponatele sunt împachetate până la momentul găsirii unui spaţiu adecvat".

În perioada imediat următoare, muzeul se va îmbogăţi cu o nouă secţie: "În planul de extindere a muzeului figurează şi a patra secţie, un compartiment de istorie militară a Caracalului, dat fiind faptul că în urbea noastră au funcţionat mai multe unităţi militare". Astfel, cei interesaţi vor putea admira în vitrinele muzeului majoritatea armelor din armata română: infanterie, artilerie, tancuri, paraşutişti, precum şi vestimentaţia militară corespunzătoare. De la directorul instituţiei am aflat despre donaţia importantă făcută muzeului de generalul Vinicius Dumitru Florescu din Caracal, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, fiind decorat cu cel mai înalt ordin din armata română: "Mihai Viteazul".

Expoziţia muzeului se încheie cu cel de-al Doilea Război Mondial, când noua împărţire administrativ-teritorială a regimului sovietic, în regiuni şi raioane, a şters judeţul Romanaţi de pe harta ţării. În locul său au apărut cele trei oraşe: Balş, Caracal şi Corabia.

Exponate unicat la Muzeul Romanaţiului

În patrimoniul muzeului se găsesc foarte multe obiecte unicat, începând din neolitic şi până în epocile modernă şi contemporană. Aşa sunt obiectele de cult descoperite în jurul bisericii şi curţii domneşti a lui Mihai Viteazul, dar şi pe lângă alte monumente din zonă, cum ar fi Mănăstirea Hotărani (1512). Statuete ornamentale, asemănătoare costumului popular din Romanaţi, un opaiţ roman cu şapte lumini, statuete din lut, marmură şi bronz din Panteonul greco-roman, descoperite la Romula şi Reşca, sunt exponate fără pereche în ţara noastră.

Întrebat care este cea mai importantă piesă a Muzeului Romanaţiului, directorul instituţiei a spus: "Este o întrebare grea, pe care toţi cei care vin aici mi-o adresează. Cea mai importantă piesă este patrimoniul pe care îl deţinem, ce dă mărturie despre faptul că civilizaţia unui popor stă ascunsă în muzee".

Majoritatea vizitatorilor sunt fascinaţi de o piesă de rezistenţă din epoca veche: sarcofagul de la intrarea în muzeu, descoperit în "Târgul bogaţilor" de la Romula (1951). Cu o sculptură remarcabilă, sarcofagul aparţine guvernatorului Romulei, Iulius Iulius Iulianus, care şi-a găsit sfârşitul în anul 168. Soţia sa, Valeria, în semn de preţuire, i-a ridicat această "casă" din calcar de brad, adusă din Bulgaria, având şi o inscripţie în versuri, tradusă în diferite lucrări de specialitate.

Flux de vizitatori la Muzeul Romanaţilor

Anual, pragul muzeului este trecut de 7.000-8.000 de vizitatori, majoritatea fiind tineri: elevi de la şcolile şi liceele din oraş sau militari de la Batalionul naţional de instrucţie din zonă. Un număr mai mare de vizitatori se întâlneşte în luna mai, când au loc două evenimente marcante: "Zilele culturii caracalene" şi "Ziua internaţională a muzeelor", precum şi în luna noiembrie (17-24 noiembrie - "Zilele municipiului"). Mai vin adesea şi curioşi din localităţile limitrofe: Craiova, Târgu Jiu, Alexandria, Roşiori de Vede. Câteva delegaţii militare, cum au fost cele din SUA, Italia, Bulgaria, Grecia ori Letonia, au fost dornice să descopere elemente din civilizaţia poporului nostru. Cu prilejul Festivalului Căluţului românesc (17-19 iunie), ansambluri celebre din ţară atrag un număr mare de vizitatori.

Pe lângă aceştia, o colaborare strânsă a avut-o muzeul cu un grup de masteranzi şi doctoranzi din ţară, la care se mai adaugă studenţi de la facultăţile de Istorie şi Arhitectură din Craiova şi Bucureşti, care efectuează periodic săpături la Romula de Olt.