Programul conferinţelor organizate în perioada Postului Mare în Mitropolia Olteniei se va completa cu încă două întâlniri cultural-duhovniceşti, la Râmnic şi Arnota. Prima dintre ele întregeşte proiectul iniţiat de Sectorul cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului din această perioadă: „Spovedania, Euharistia şi martirajul în viaţa Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos“.
Sala „Iosif Episcopul“ a Aşezământului pastoral-cultural „Sfântul Ierarh Calinic“ aflat în incinta Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, va găzdui mâine, 4 aprilie, începând cu ora 18:00, cea de-a treia conferinţă duhovnicească din cadrul proiectului cultural „Spovedania, Euharistia şi martirajul în viaţa Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos“. Conferinţa cu tema „Acrivie şi pogorământ în aplicarea Sfintelor canoane la Taina Spovedaniei“ va fi susţinută de către Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor.
Evenimentul este organizat la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, de către Sectorul cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, în parteneriat cu Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea şi se încadrează în seria manifestărilor dedicate „Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română“.
În aceeaşi săptămână, sâmbătă, 5 aprilie, mănăstirea vâlceană Arnota va găzdui lucrările simpozionului naţional cu tema „Spiritualitatea şi cultura română în timpul domniilor lui Matei Basarab şi a Sfântului Constantin Brâncoveanu“. Manifestările sunt organizate la împlinirea a 360 de ani de la trecerea la cele veşnice a voievodului Matei Basarab şi 300 de ani de la martiriul familiei unui demn urmaş al său în scaunul domnesc al Ţării Româneşti, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu.
Evenimentul va fi prefaţat de slujba Sfintei Liturghii şi de oficierea unui Parastas pentru voievodul muntean Matei Basarab, la împlinirea a 360 de ani de la trecerea la Domnul.
Deşi deceniile separă domnia lui Matei Basarab de cea a Sfântului Constantin Brâncoveanu, cei doi domni au pus temeiurile unor lungi răstimpuri de sporire duhovnicească şi culturală. Împreună sunt aşezaţi şi în rândul ctitorilor Mănăstirii Arnota, întrucât Constantin Brâncoveanu s-a îngrijit şi de refacerea ctitoriei voievodului Matei Basarab, căreia i-a adăugat pridvorul deschis, i-a refăcut pictura şi a înzestrat-o cu o catapeteasmă de lemn, o dantelărie sculptată şi aurită în stil brâncovenesc. Totodată va fi subliniată şi legătura de rudenie dintre cei doi domnitori români, Sfântul Constantin Brâncoveanu fiind strănepotul voievodului Matei Basarab. (Biroul de presă al Arhiepiscopiei Râmnicului)
.jpg)
