Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Congres despre istoria presei

Congres despre istoria presei

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Știri
Un articol de: Pr. Marius Mircia - 16 Aprilie 2016

În perioada 14-16 aprilie, Asociația Română de Istorie a Presei, în colaborare cu Academia Română - filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia), a organizat la Timișoara Congresul Internațional de Istorie a Presei, ediția a IX-a, cu tema „Tradiții ale presei științifice”. Congresul s-a bucurat și de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.

Evenimentul a debutat vineri, 15 aprilie, în Aula Academiei Române, sub conducerea academicianului Păun Ion Otiman, președintele filialei Timi­șoara. Primul referat, „Con­diția presei scrise astăzi”, a fost sus­ținut de către acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. Academicianul a vorbit despre presă ca factor activ în societate, care a devenit a patra putere în stat. Figura jurnalistului s-a schimbat, acesta nu mai este un om care are talent și scrie, ci a devenit un politolog, un analist. Cel mai grav este că presa nu se mai ocupă de temele naționale, ci doar de negativitățile societății, cultura devine un element secundar și în acest mod face o educație a de-românizării societății ro­mânești.

IPS Părinte Mitropolit Ioan a susținut referatul „Presa bisericească, punct de convergență între religie și știință”. Jurnaliștii au scris în decursul timpului nu numai cu cerneală, ci și cu sânge, „avem atâtea pagini de istorie care au fost scrise cu sângele feciorilor români, care au căzut pe câmpurile de luptă, și nu de mult, aici, pe străzile din Timișoara. Jurnaliștii au dus lumină în sufletele oamenilor încă înainte de a ajunge curentul electric în ultimul sat românesc. În acest mod, jurnaliștii sunt co-autorii unei cărți unice, «Biblia neamului nostru românesc», prin tot ceea ce s-a scris în ea, bucuriile și necazurile poporului. Astfel, România rămâne în istorie așa cum este zugrăvită ea în presă. Presa bisericească de azi dorește să-și informeze credincioșii și pe latura științifică. În cotidianul nostru bisericesc, «Ziarul Lumina», se prezintă elemente din domeniul cercetării de vârf a fizicii atomice, a biologiei moleculare, ceea ce evidențiază că atât presa științifică, cât și cea bisericească pot sta la aceeași masă și contribuie amândouă la o mai bună informare a poporului”, a precizat Părintele Mitropolit.

În continuare, prof. univ. dr. Ilie Rad, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, a prezentat lucrarea „Priorități ale Asociației Române de Istorie a Presei”.

Un invitat special a fost pr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și director al Publicațiilor LUMINA, care a adus în atenție comunicarea „Jurnalism de știință și abordări interdisciplinare în presa bisericească ortodoxă”.

Întâlnirea s-a bucurat și de prezentarea de carte realizată de către prof. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, respectiv a volumelor lui Ion Agârbiceanu, „Opere”, III și IV, și a lui Ioan Alexandru, „Opere”. De asemenea, în foaierul aulei s-a desfășurat o expoziție cu vânzare de carte de la Editura Tritonic (București) și Editura David Press Print (Timișoara), iar în după-amiaza zilei, participanții s-au deplasat într-o vizită documentară la Cramele Recaș. Partea a doua a zilei a fost dedicată celor patru secțiuni: „Publicații științifice”, „Tipologia publicațiilor științifice”, „Popularizarea mediatică a știin­ței” și „Figuri de jurnaliști. Parti­cu­larități ale presei științifice”, când conferențiarii înscriși au susținut lucrările științifice pe care le-au pregătit pentru această sesiune. Ziua s-a încheiat cu o seară duhovnicească la Mănăstirea Timișeni-Șag, unde gazdă a fost Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan.

Astăzi, participanții la congresul internațional se vor deplasa în localitatea Zrenianin din Serbia. Călătoria prevede o escală în orașul Jimbolia, unde vor vizita Casa Memorială „Petre Stoica” și Muzeul Presei „Sever Bocu”. În Sala Barocă a Primăriei din Zrenianin, Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române și director onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, va susține referatul cu tema: „Presa scrisă la românii din Voivodina”, iar apoi vor fi premiați participanții la congres.

La Casa Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina vor fi organizate expozițiile de fotografie: „Sate de români din Voivodina”, „Biserici românești din Banatul sârbesc” și „Urme ale valahilor în zona Adriaticii”. Totodată, s-au desfășurat și expoziții de cărți, apărute la Editura Institutului Cultural Român din Voivodina. Programul cultu­ral-spiritual al zilei de sâmbătă se va încheia cu vizitarea Complexului de Etnografie al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina - „Casa bănățeană” din Torac.

Evenimentele organizate de Asociația Română de Istorie a Presei sunt dedicate împlinirii a 150 de ani de când Academia Română este în slujba națiunii române și 65 de ani de existență a filialei din Timișoara a Academiei. Partenerii Congresului Internațional de Istorie a Presei, ediția a IX-a, cu tema „Tradiții ale presei științifice”, au fost Consiliul Județean Timiș, Mitropolia Banatului, TVR Timișoara, Cramele Recaș, Muzeul Satului Bănățean, Fundația Națională a Revoluției din Decembrie 1989 Timișoara și Primăria Jimbolia.