La sediul Filialei din Iaşi a Academiei Române se va desfăşura Simpozionul Naţional "Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană", ediţia a II-a organizat, între 4-5 noiembrie, de Centrul de Studii Biblico-Filologice "Monumenta linguae Dacoromanorum" al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, în colaborare cu Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iaşi şi cu Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România. Timp de două zile, aproximativ 30 de specialişti în studii biblice din diferite centre universitare din ţară (Iaşi, Bucureşti, Chişinău, Craiova, Cluj etc.) vor dezbate diferite aspecte ale unui domeniu mai puţin cercetat, cel al tradiţiei biblice româneşti. Organizatorii şi-au propus ca lucrările Simpozionului să ofere un cadru de dezbatere multidisciplinară şi interdisciplinară în jurul problematicii complexe a editării, traducerii şi interpretării, circulaţiei şi receptării textelor sacre în limba română. Lucrările prezentate se încadrează într-unul din următoarele domenii tematice: problematica filologică, problematica traductologică, hermeneutică biblică şi istoria receptării textelor sacre. Din partea Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, la acest congres, vor participa Alexandru Mihăilă, lector la Catedra de Vechiul Testament, şi Octavian Gordon de la Catedra de Limbi clasice. "Voi susţine un referat despre comunitatea religioasă din provincia Yehoud, adică, în perioada postexilică, cei care se întorc din exil dezvoltă o teologie a rămăşiţei. Teologia lor stă la baza anumitor cărţi biblice şi se dezvoltă ideea apartenenţei la comunitatea religioasă. Cei care au cunoscut exilul sunt consideraţi adevăratul Israel pe când ceilalţi sunt asimilaţi cananiţilor. Este o teologie a apartenenţei la comunitate şi o excludere a celor care nu fac parte din cei care s-au întors din exil", ne-a spus Alexandru Mihăilă, lector la Catedra de Vechiul Testament.