Cooperare, discuţii consultative şi idei noi pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Vineri, 26 iunie 2009, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei s-au desfăşurat lucrările celui de-al doilea Simpozion Tematic Consultativ: Noua Catedrală patriarhală, Catedrala Mântuirii Neamului, arhitectură, structură, utilitatea culturală - concurs pentru Catedrala propriu-zisă, care este organizat pe baza unei tematici date. În prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, a membrilor Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi a câtorva arhitecţi şi specialişti în domeniu a avut loc o informare privind lucrările pregătitoare la Catedrala Mântuirii Neamului, o prezentare a unor imagini de ilustrare a temei principale privind proiectul pentru realizarea ansamblului. În cadrul întâlnirii a fost prezentată o machetă care a avut rol de punct de plecare, bază de discuţii, care va fi completată şi îmbunătăţită.

Simpozionul a fost deschis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a subliniat că scopul acestei întâlniri este consultarea tematică cu arhitecţi şi ingineri specialişti care au proiectat şi după ale căror proiecte s-au realizat biserici de mari dimensiuni în mediul urban, după anul 1990.

„Arhitectura şi pictura bisericilor ortodoxe sunt cuvânt zidit în simbol”

Patriarhul României a evidenţiat că acest al doilea simpozion consultativ tematic ce s-a concretizat într-o adunare de idei, de propuneri, de sugestii tematice a fost necesar pentru „a completa ceea ce s-a făcut ca propunere de bază pentru viitoarea catedrală, ţinând seama de specificul lăcaşului creştin şi ortodox, în special de utilitatea şi funcţionalitatea lui liturgică, de utilitatea şi funcţionalitatea lui misionară. Catedrala nu este o simplă biserică pentru rugăciune, ci ea, pe lângă rugăciune, are nevoie de spaţii care vor fi consacrate întâlnirii slujitorilor catedralei cu pelerinii din ţară şi din străinătate”. Preafericirea sa a mai subliniat că este foarte important să cunoaştem că, „pe lângă rugăciune, avem şi acţiuni şi activităţi pastoral-misionare care pot fi desfăşurate la demisolul şi în subsolul Catedralei, iar mai târziu vor fi construite două clădiri anexe care vor fi o şansă în plus pentru întâlniri, simpozioane, conferinţe şi seminarii ale şcolilor teologice, din ţară, care se vor uni în activităţi comune sau ale tineretului din ţară”.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit în cuvântul său introductiv despre mistagogia edificiului şi despre importanţa cunoaşterii şi păstrării Tradiţiei ortodoxe, concepţia arhitecturală trebuind să exprime tematica şi simbolistica teologică ortodoxă. „Este o mare nevoie de a înţelege scopul şi mesajul unui lăcaş de cult din punct de vedere spiritual. În termeni tehnici, teologici o numim mistagogia edificiului, ce transmite ca taină, ca mister al credinţei edificiul. Este un limbaj simbolic nonverbal în timp. Atât arhitectura, cât şi pictura bisericilor ortodoxe sunt cuvânt zidit în simbol, iar simbolul este un cuvânt permanent, o transmitere permanentă a mesajului Evangheliei. De aceea, noi dorim să nu fie construit ceva fără semnificaţie simbolică. Noi nu opunem spiritul şi materia, ci facem din materie o epifanie spiritului, aşa după cum spunea Brâncuşi despre arta sa”, a spus Patriarhul Daniel.

Un act de dreptate, de reparaţie morală

În continuare, părintele Gheorghe Ispas, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Monumente şi construcţii bisericeşti - Biroul „Catedrala Mântuirii Neamului”, a adus la cunoştinţă stadiul demersurilor şi al lucrărilor pregătitoare la Catedrala Mântuirii Neamului. Părintele Ispas a subliniat că „atribuirea prin lege Patriarhiei Române a terenului amintit, situat în Calea 13 Septembrie, sector 5, în apropierea Palatului Parlamentului, destinat exclusiv construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă, înainte de toate, un act de dreptate, de reparaţie morală.

Până în anul 2006, Patriarhiei Române nu i s-a retrocedat nici o suprafaţă de teren ca reparaţie morală pentru cele cinci biserici din zonă care au fost demolate sau translatate în perioada regimului comunist pentru a se construi actuala clădire a «Casei Poporului», adică a Palatului Parlamentului. Mai precis, ne referim la Bisericile Spirea Veche, Izvor şi Albă-Postăvari, care au fost demolate, precum şi la alte două lăcaşuri de cult, Mihai Vodă şi Schitul Maicilor, translatate pe alte amplasamente şi mascate de blocuri. Este vorba de terenuri şi de edificii de o valoare istorică şi artistică inestimabilă.

Atribuirea în proprietate a terenului Patriarhiei Române s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale, iar terenul, în suprafaţă de 110.000 mp, situat în Municipiul Bucureşti, Calea 13 Septembrie, sector 5, «este destinat exclusiv construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului» (art. 2 alin. 2)”.

Catedrala, carte de vizită a ţării

Părintele consilier Gheorghe Ispas a a adus la cunoştinţă tuturor că, până în prezent, după punerea pietrei de temelie din 29 noiembrie 2007, în cadrul Biroului „Catedrala Mântuirii Neamului” au mai fost parcurse următoarele etape şi demersuri. S-au obţinut următoarele acte: Număr Poştal de la Primăria Municipiului Bucureşti, Certificatul Fiscal eliberat de Primăria sectorului 5, s-a făcut Intabulare (Extras de Carte Funciară), Certificat de Urbanism de la Primăria sectorului 5 Bucureşti. În perioada 3-7 martie 2008 a avut loc expoziţia de la Palatul Patriarhiei cu biserici de mari dimensiuni executate de arhitecţi în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române. S-au încheiat lucrările de defrişare a vegetaţiei de pe amplasamentul noii Catedrale patriarhale. Totodată, s-au încheiat măsurătorile topografice, s-a executat un Studiu geoelectric privind structura terenului de fundare până la adâncimea de 15 metri. S-au executat lucrări de foraj pentru Studiu Geotehnic al terenului destinat construirii Catedralei Mântuirii Neamului.

Părintele Ispas a mai subliniat că, potrivit temei de proiectare, stilul noii catedrale trebuie să fie românesc, iar concepţia arhitecturală să exprime tematica teologică, arătându-şi speranţa ca, „peste câţiva ani, să avem în Bucureşti o nouă Catedrală patriarhală, care va contribui nu numai la înfrumuseţarea Capitalei, ci şi la îmbogăţirea zestrei spirituale a poporului român, constituind o carte de vizită a Bisericii noastre, respectiv a ţării pentru o prezenţă demnă în cadrul marii familii europene”.

Mai multe etape şi demersuri

Domnul inginer dr. Eugen Iordăchescu, referindu-se tot la stadiul lucrărilor pregătitoare, a evidenţiat faptul că, astăzi, „toate cele 23 de «Avize» sunt obţinute pentru utilităţi, necesare pentru întreg Ansamblul Arhitectural şi pentru care a fost întocmit Studiul de Fezabilitate pentru lucrările de reţele şi amenajări exterioare. Avem însă unele dificultăţi în obţinerea avizului energetic, de care va trebui să ne ocupăm în mod special”.

Inginerul Iordăchescu a remarcat că, „din studiile întreprinse pentru cunoaşterea terenului de fundare, toate cele 4 foraje executate până la adâncimea de 40 de metri au scos în evidenţă existenţa unui teren foarte bun de fundare, caracterizat de argilă tare sau nisip argilos îndesat etc., ceea ce va asigura obţinerea unor lucrări de bună calitate”.

Complementaritatea dintre edificiu şi sensul teologic a fost subliniat şi de către domnul arhitect dr. Nicolae Vlădescu, care a arătat că „în procesul complex de elaborare a unui proiect pentu un edificiu purtător de ample şi profunde semnificaţii teologice este firesc să fie parcursă o etapă de investigare atentă, pe multiple planuri”. În continuare, domnul arhitect Vlădescu a făcut o incursiune succintă în trecutul Ortodoxiei noastre şi a dovedit că „este relevantă simbioza dintre concept şi simbol, lăcaşul de cult fiind cuvântul construit în simbol”. Prin scurtul excurs în istoria arhitecturii bisericeşti din zonele principale ale ţării, domnul Vlădescu a concluzionat că „lanţul ctitoriilor amintite sunt simboluri unitare ale aceluiaşi concept pentru lăcaşul de cult ortodox, ele reprezentând caracterul liturgic-misionar al bisericii”. În finalul expunerii sale, domnul consilier patriarhal Nicolae Vlădescu a subliniat necesitatea ca „în acest moment, având conceptul teologic şi semnificaţia duhovnicească clar exprimate în tematica prezentată, să se poată trece la proiectarea Catedralei Mântuirii Neamului - simbol al Ortodoxiei româneşti, România fiind singura ţară ortodoxă de sorginte latină, în lumea slavă, din răsăritul european, fără o Catedrală patriarhală”.

După referatele expuse de către reprezentanţii Patriarhiei Române, simpozionul a continuat cu discuţii între toţi arhitecţii şi specialiştii participanţi la această a doua întâlnire consultativă, care şi-au expus ideile şi sugestiile cu privire la noua catedrală, simbol al neamului nostru. Cei prezenţi au adus idei şi propuneri noi raportate la tema propusă de către beneficiar, în care se prezintă necesitatea faptului că noua compoziţie globală a ansamblului trebuie să fie expresia simbolului cultic al capitalei unei ţări din Uniunea Europeană.

„Trebuie să fie o expresie a demnităţii naţionale în secolul al XXI-lea”

În tema propusă se arată, de asemenea, că „trebuie găsită acea conformare a ansamblului care să aducă nota de originalitate, de specificitate cultică şi culturală, devenind un edificiu cu expresie de distincţie în comunitatea Ortodoxiei Europei Orientale, purtând totodată specificul unei catedrale ortodoxe. Prin modul de rezolvare a ansamblului trebuie să fie adusă nota specifică Ortodoxiei româneşti, România fiind singura ţară latină ortodoxă şi având o mare diasporă în Occident. Pe lângă faptul că se împlineşte o necesitate liturgică a timpului nostru, Catedrala Mântuirii Neamului trebuie să fie, în acelaşi timp, o expresie a demnităţii naţionale în secolul al XXI-lea. Din punctul de vedere al spaţiului, edificiul urmează să fie un răspuns cu semnificaţie duhovnicească pentru participarea a mii de credincioşi la ceremonialele liturgice ale Patriarhiei. Cu prilejul anumitor ceremonii festive, al marilor sărbători religioase sau momente solemne bisericeşti cu caracter naţional sau internaţional trebuie să se poată asigura întrunirea unui număr foarte mare de credincioşi şi, ca atare, necesitatea unui spaţiu amplu. În acest caz, spaţiul exterior trebuie să ofere un cadru cu expresie cultică de complementaritate a atmosferei din interiorul Catedralei”.

În legătură cu expresia plastică a noii catedrale din tema propusă aflăm că „plastica exterioară şi interioară sunt două componente de importanţă deosebită în stabilirea unui climat de intercomunicare. Nu se va renunţa la tradiţie, dar ea va fi interpretată ca o stare de permanentă nelinişte. Plastica va trebui să fie purtătoarea mesajului canonic ortodox, astfel încât nimic din ceea ce reprezintă construcţia sau decoraţia interioară să nu fie întâmplător.

Volumul construcţiei Catedralei trebuie să reprezinte locul care adăposteşte Taina Sfintei Euharistii, Biserica înălţându-se din mijlocul marelui potir. Întreaga construcţie este încununată de trei turle principale, plasate de la intrare până la naos, în ritm crescător. Este reprezentarea înălţării progresive spre împărăţia Sfintei Treimi, în care turla Pantocratorului domină compoziţia. Conform canoanelor, înălţimea turlei este determinantă pentru lungimea întregului lăcaş”.

Discuţii, propuneri şi idei noi

În cadrul discuţiilor, domnul arhitect Dragoş Ciolacu, de la Iaşi, care a subliniat că „tradiţia bizantină, grefată pe cultura populară, la care se adaugă expresia materialelor şi estetica structurală, este moştenirea noastră în materie de arhitectură bisericească”, a propus ca idei şi elemente noi la proiectul şi tema de bază, de discuţie, clopotniţa de tip mănăstire, incinta catedralei total închisă, plasarea unor ferestre în pridvorul altarului pentru realizarea luminatului natural al demisolului, cafas pentru capela de la demisol.

Propuneri de îmbunătăţire a temei de plecare referitoare la Ansamblu Catedrala Mântuirii Neamului a făcut şi domnul arhitect Şerban Popa din Bucureşti. Acesta a adus în discuţie amplasarea simbolică a oraşului Bucureşti, în context internaţional, european şi intercontinental, posibilitatea unei alte amplasări, precum şi un număr variat de turle. În excursul său, domnul arhitect Popa a propus ca viitorul ansamblu al Catedralei patriarhale să fie integrat într-o viziune generală asupra Capitalei României.

Domnul arhitect Doru Olaş din Suceava a propus celor din sală o posibilă machetă a viitorului ansamblu, care prezintă ca elemente de noutate 12 turle, o intrare principală şi două intrări laterale.

În cadrul discuţiilor au mai venit cu propuneri şi idei noi următorii arhitecţi: Ion Goea, Nicolae Munteanu din Iaşi, prof. dr. Mircea Ochinciuc, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti, şi domnul arhitect prof. dr. Sorin Vasilescu.

Arhitecţii prezenţi, prin aportul lor, au participat astfel la un concurs de idei tematice, pentru care se vor acorda trei premii: premiul I - „Ordinul Sfântul Apostol Andrei”; premiul al II-lea - „Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”; premiul al III-lea - „Ordinul Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”. Câştigătorii vor fi desemnaţi de o comisie specială a Patriarhiei Române, iar premiile se vor oferi într-un cadru festiv.