Credincioşii bănăţeni în rugăciune şi pocăinţă

Miercuri, 2 aprilie, a fost săvârşită Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul în parohiile şi mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Banatului. Astfel, Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a săvârşit slujba Canonului cel Mare în Catedrala arhiepiscopală din Arad, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, a slujit în Catedrala episcopală din Caransebeş, iar Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, a sluit în Catedrala mitropolitană din Timişoara.

La slujba săvârşită de Întâistătătorul Eparhiei Aradului au luat parte numeroşi credincioşi din oraş care şi-au plecat genunchii în rugăciune şi au stat la ceas de seară în Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Treime“ din Arad pentru a se ruga Bunului Dumnezeu. Înaltpreasfinţia Sa a slujit înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Canonul cel Mare slujit în Catedrala episcopală din Caransebeş

În municipiul Caransebeş, Canonul cel Mare a fost săvârşit în catedrala cu hramurile „Învierea Domnului“ şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“ de Întâistătătorul Eparhiei Caransebeşului, Preasfinţitului Părinte Lucian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă au participat numeroşi credincioşi din localitate, precum şi elevii şi studenţii celor două instituţii de învăţământ teologic din Caransebeş. Răspunsurile au fost date de Grupul psaltic „Ethos“ al Episcopiei Caransebeşului. În cuvântul rostit credincioşilor, Preasfinţitul Lucian a scos în evidenţă necesitatea pocăinţei şi rugăciunii neîncetate, luând ca model viaţa sfinţilor.

„Citind cu luare aminte Canonul de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul, am înţeles că postul este vreme de pocăinţă pentru fiecare dintre noi. Suntem îndemnaţi să luăm pilda drepţilor din Vechiul Testament şi a sfinţilor din perioada Noului Testament şi să-i urmăm pe Sfinţii Părinţi ai Bisericii, care s-au nevoit duhovniceşte, luptând lupta cea bună şi ajungând să câştige Împărăţia cerurilor. Să dăm şi noi dovadă de iubire faţă de Dumnezeu, asemenea Mariei Egipteanca, care 46 de ani s-a pocăit şi s-a rugat neîncetat. Să ascultăm poruncile Mântuitorului şi Evanghelia Lui, pocăindu-ne cu adevărat în toată vremea şi în tot ceasul. Totodată, în această perioadă trebuie să ne cerem iertare pentru păcatele pe care le-am săvârşit şi cu vrednicie să ne apropiem de Sfântul Potir şi să gustăm din Trupul şi Sângele Mântuitorului, Care pentru noi S-a jertfit, a murit şi a înviat“, a arătat Preasfinţitul Lucian.

Chiriarhul Caransebeşului se va afla în mijlocul credincioşilor Catedralei episcopale şi mâine seară, când va sluji Denia Acatistului Bunei Vestiri.

Denia Canonului cel Mare la Catedrala mitropolitană din Timişoara

Şi la Timişoara, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul a fost săvârşit de un ierarh. Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit această slujbă specifică Postului Mare în Catedrala mitropolitană din Timişoara. La slujbă au participat elevi şi studenţi de la şcolile teologice timişorene, precum şi numeroşi credincioşi din oraşul de pe Bega. În încheierea slujbei, Preasfinţia Sa a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură în care a subliniat importanţa şi folosul duhovnicesc al postului în viaţa fiecărui creştin. În cadrul Deniei Canonului cel Mare a fost citită şi Viaţa Sfintei Maria Egipteanca, important document hagiografic şi duhovnicesc, scris de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Această rânduială a Canonului cel Mare este săvârşită integral o singură dată pe an, în ziua de miercuri din săptămâna a V-a a Postului Mare, iar fragmentar se citeşte în primele 4 zile ale săptămânii întâi a postului. Acesta cuprinde 250 de tropare sau strofe, structurate în nouă serii de cântări, compuse, la rândul lor, din stihiri scurte de pocăinţă, urmate de stihul „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!“. În încheiere, fiecare cântare conţine câte două tropare, unul închinat Preasfintei Treimi, iar celălalt Maicii Domnului. Acesta este în primul rând o meditaţie biblică şi o rugăciune de pocăinţă şi a fost alcătuit de Sfântul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, adormit în anul 740.

Exerciţiu de priveghere şi trezvie duhovnicească

„Pedagogia duhovnicească promovată de către Biserică prin cultul ei utilizează paradigmele biblice, cu precădere vetero-testamentare şi mai apoi cele neo-testamentare, în construcţia poetică a Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Integrat, de această dată în săptămâna a V-a a Postului Mare, în slujba Utreniei, Canonul cel Mare vrea să evidenţieze exerciţiul de priveghere, de trezvie duhovnicească prin extinderea rugăciunii peste noapte, după obiceiul vechilor lavre mănăstireşti. Pe de altă parte, lectura vieţii Sfintei Maria Egipteanca promovează, dar şi exemplifică chipul pocăinţei, al ascezei duse la extrem, pe de o parte, din durere pentru viaţa întinată şi de goliciune duhovnicească, departe de rostul firesc şi deplin al acesteia, iar pe de altă parte, dintr-un dor nebun după Acela, Care toate le plineşte, le desăvârşeşte, le sfinţeşte şi deopotrivă le mântuieşte. Metanoia exprimată poetic sau prozaic, fie prin intermediul stihurilor Canonului cel Mare, sau prin compunerea Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, descoperă, atât cititorului, cât mai degrabă rugătorului, icoana iubirii milostive a lui Dumnezeu, cât şi râvna desăvârşitoare ce Îl revelează şi împărtăşeşte omului pe Hristos-Mântuitorul sufletelor noastre“, a specificat arhimandritul Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei. (Protos. Iustin Popovici, diac. Pavel Canea, Darius Herea, Valentin Birău)