Cuvântul scris - lumină peste veacuri

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti va avea loc astăzi, 23 octombrie, şi mâine, 24 octombrie, Simpozionul „Cuvântul scris“. Organizată de Sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor, manifestarea cuprinde două secţiuni: „Biblia lui Şerban Cantacuzino şi alte versiuni româneşti ale Sfintei Scripturi“ şi „Opera Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul în context românesc şi universal“. La simpozion vor participa profesori de istorie, liturgică şi literatură de la facultăţile de specialitate din ţară şi personalităţi ale vieţii culturale româneşti.

Simpozionul „Cuvântul scris“ se desfăşoară cu prilejul celebrării, în 2008, a „Anului jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“. La deschiderea Simpozionului „Cuvântul Scris“, PF Părinte Patriarh Daniel transmite următorul mesaj:

Proclamarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2008 ca An jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii găseşte ecouri vii în societatea românească contemporană, întrucât realitatea spiritual-ortodoxă se sprijină pe aceste două repere fundamentale: Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie. În acest sens, Simpozionul „Cuvântul Scris“ iniţiat de Arhiepiscopia Bucureştilor prin Sectorul Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul, vine să amplifice interesul pe care îl manifestăm faţă de valorile perene ale culturii şi spiritualităţii noastre româneşti.

Lucrările Simpozionului „Cuvântul Scris“, desfăşurat pe cele două secţiuni - „Biblia lui Şerban Cantacuzino şi alte versiuni româneşti ale Sfintei Scripturi“ şi „Opera Sfântului Ierarh Antim Ivireanul în context românesc şi universal“ -, ne aduce în imagine perioada plină de credinţă şi preocupare cărturărească pe care au avut-o domnitorii Ţării Româneşti în relaţie cu Biserica, promotoare a valorilor culturale în spaţiul naţional şi internaţional.

De la momentul de început al tiparului pe pământ românesc, prin Liturghierul tipărit în limba slavonă de ieromonahului Macarie, în anul 1508, continuând cu opera monumentală a Bibliei de la Bucureşti din anul 1688, până la cărţile de cult tipărite sub atenta îngrijire a ierarhului cărturar Antim Ivireanul, Biserica devine izvor de cultură pentru ţară, dar şi pentru alte Biserici surori (Patriarhia Antiohiei primind ca pe un adevărat odor tiparniţa de la Bucureşti cu litere arabe, care scosese în cetatea lui Şerban Cantacuzino, în premieră mondială, primul liturghier în limba arabă, în anul 1701).

Cunoaştem că Biserica noastră a fost păstrătoare a credinţei creştine şi a întărit pe fiii săi, promovând limba şi cultura noastră din generaţie în generaţie, precum şi conştiinţa noastră naţională.

De aceea, remarcăm faptul că, pe lângă valoarea universal-culturală, Biblia lui Şerban Cantacuzino, sinteză a tuturor eforturilor anterioare de redare a textului sfânt în româneşte, consacră, din punct de vedere lingvistic, valoarea textului scris.

Dincolo de menirea esenţială de a pune la dispoziţia românilor textul integral al Sfintei Scripturi, Biblia de la Bucureşti, cu circulaţie în toate provinciile româneşti, a contribuit la formarea limbii române literare şi, totodată, la cultivarea unităţii de limbă şi a unităţii de neam, fiind o realizare editorială şi tipografică fără precedent. Astfel, prin lucrările de mare valoare menţionate, românii se află la loc de cinste în promovarea tiparului.

De aceea, considerăm că aceste momente academice de evocare a contribuţiei Bisericii la dezvoltarea culturii creştine, cum este şi Simpozionul „Cuvântul Scris“, sunt necesare şi foarte utile. Prin urmare, felicităm pe organizatori, pe distinşii invitaţi din ţară şi străinătate, precum şi pe toţi cei care cultivă flacăra credinţei şi a culturii în conştiinţa poporului, rugând pe Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toţi.

† Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române