Duminica a 13‑a după Rusalii la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit în Duminica a 13‑a după Rusalii Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai sfântului lăcaș.

Preasfinția Sa a evidențiat în cuvântul de învățătură, printre altele, că parabola citită în această zi are un profund caracter profetic, fiind rostită cu puțin înainte de pătimirea Mântuitorului: „Este o parabolă cunoscută, plină de învățăminte pentru viața noastră duhovnicească. Pentru a înțelege cât mai bine conținutul acestei parabole, pe care Mântuitorul o rostește în prezența cărturarilor, a fariseilor și a mulțimii de popor, trebuie să precizăm că momentul în care Domnul rostește această pildă se petrece după Intrarea în Ierusalim, cu puțină vreme înainte de arestarea, batjocorirea, condamnarea la moarte, răstignirea și înmormântarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. De aceea, parabola aceasta nu se referă doar la istoria lumii, la istoria poporului ales, ci are și un caracter profetic, anunțând într‑un anume fel apropiata moarte a Fiului lui Dumnezeu, Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist Matei spune - deși pilda aceasta este istorisită aproape la fel și de ceilalți evangheliști, de Marcu și Luca - că un om stăpân al casei sale a sădit o vie. Via, în cultura poporului ales, în cultura orientală, avea un rol foarte important. Reprezenta un dar al lui Dumnezeu pentru oameni, pentru că rodul viței-de-vie aducea multă bucurie în viața de familie, în viața socială și era un semn al prosperității și al binecuvântării primite de la Dumnezeu. Prin via pe care o sădește omul stăpân al casei sale, înțelegem, în sens general, lumea întreagă ca și creație sădită de Dumnezeu. Moise, în cartea Ieșirii, numește poporul ales «poporul sădit de Dumnezeu». De aceea, la Liturghiile arhierești, arhiereul binecuvântează de trei ori poporul credincios cu cele cinci lumânări, simbolizând, pe de o parte, Persoanele Sfintei Treimi, iar, pe de altă parte, cele două firi, cea dumnezeiască și cea omenească, ale Persoanei unice a Mântuitorului Iisus Hristos, zicând aceste cuvinte de binecuvântare: «Doamne, Doamne, caută din cer și vezi și cercetează via aceasta, pe care a sădit‑o dreapta Ta, și o desăvârșește pe ea»”.

Ierarhul a amintit, totodată, de sfinții prăznuiți astăzi, unul din ei fiind Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, ocrotitorul spiritual al Preasfinției Sale: „Sfântul Ierarh Varlaam a păstorit în timpul voievodului Vasile Lupu, care l‑a sprijinit în dezvoltarea culturii și spiritualității creștin‑ortodoxe și care a sfințit Biserica «Sfinții Trei Ierarhi», în anul 1639, și în care, doi ani mai târziu, în 1641, vor fi aduse moaștele Sfintei Cuvioase Maici Parascheva, care este Ocrotitoarea Moldovei, dar și a românilor de pretutindeni. Un an mai târziu, în 1642, a găzduit la Mănăstirea «Trei Ierarhi», în Sala Gotică, Sinodul de la Iași, care a statornicit ca mărturisirea de credință ortodoxă, formulată de un alt sfânt român, Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, să fie aprobată ca mărturisire de credință a întregii Ortodoxii, așa cum a fost confirmată ea de Patriarhia Ecumenică, în anul 1643. Troparul îl anunță ca fiind un mare apărător al dreptei credințe, pentru că și‑a păzit cu strășnicie oile duhovnicești cuvântătoare, ca să nu fie răpite de lupii îmbrăcați în piei de oaie”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.