În Duminica Sfintei Cruci, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală din București de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori ai lăcașului de închinare.
În cadrul programului liturgic al zilei, înainte de începerea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat rânduiala tradițională a scoaterii și așezării la închinare a Sfintei Cruci împodobite cu flori albe și ramuri de busuioc.
După citirea pasajului evanghelic rânduit, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură: „Este pomenită Sfânta Cruce acum, la mijlocul Postului Mare, și pentru a ne aminti de pomul vieții care se afla în mijlocul Raiului, dar spre care, din pricina neascultării, a nepostirii și a nepocăinței, drumul lui Adam și al Evei a fost închis. A fost închis ca nu cumva, mâncând din pomul vieții, răutatea să fie fără de moarte, cum spunem în una din rugăciunile de dezlegare a celor plecați din lumea aceasta. Prin jertfa Sa, Crucea Mântuitorului Iisus Hristos, pe care noi o numim Sfântă și de viață făcătoare, devine pomul cel nou al vieții, care a fost sădit ca, înfruptându-ne din roadele Crucii, să dobândim viața veșnică pentru care a fost creat omul după chipul lui Dumnezeu Cel veșnic. De asemenea, facem pomenirea Sfintei Cruci la mijlocul Postului Mare ca, în cele trei săptămâni care vor urma, să reflectăm la taina Crucii și la mântuitoarele Pătimiri ale Domnului pe care le vom cinsti și comemora în Sfânta și Marea Săptămână”.
Cântările la strană au fost interpretate de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, iar răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.
La praznicul Bunei Vestiri, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a liturghisit în Biserica „Buna Vestire” din cartierul sibian Guşteriţa, lăcaş de cult ctitorit de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna. După Sfânta Liturghie, ierarhul a sfinţit Şcoala Andreiană şi Şura Culturală, două proiecte educative şi culturale din comunitatea sibiană.
În București se va desfășura sâmbătă, 29 martie, „Marșul pentru viață”. Evenimentul a ajuns la cea de‑a 15‑a ediție și marchează finalul campaniei „Luna pentru viață 2025”. Tema din acest an a
Voluntarii Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) din București au participat în perioada 21‑23 martie la o serie de activități educative și spirituale menite să le îmbogățească experiența de formare și să le consolideze spiritul de echipă. Sesiunile de formare s‑au desfășurat la Centrul social‑pastoral „Sfânta Cruce” de la mănăstirea prahoveană Caraiman și a făcut parte din proiectul „Studenți în formare”.
De sărbătoarea Bunei Vestiri, Mănăstirea Chiroiu, județul Ialomița, a fost vizitată de Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, care a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica
.jpg)
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fraților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi
Sfântul Arhanghel Gavriil este unul dintre cei 7 întâistătători ai oştilor cereşti, care a fost trimis de Dumnezeu pe pământ spre a face tot binele firii omeneşti. Când Moise era în pustie, Gavriil Arhanghelul l-a învăţat să scrie cărţile Facerii, despre cele dintâi neamuri şi timpuri.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 170-171 „Cel mai bun lucru este să nu păcătuiești, iar dacă păcătuiești, să simți
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
