„Fără aceste momente de demnitate naţională, noi nu existăm“

În cea de-a doua zi a lunii aprilie 2014, la Rădăuţi, Fântâna Albă şi Mănăstirea Putna au fost comemorate victimele masacrului din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă. Manifestările s-au derulat în prezenţa a numeroase personalităţi, a reprezentanţilor autorităţilor locale şi centrale.

Manifestările prilejuite de comemorarea victimelor masacrului din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă au debutat în dimineaţa zilei de 2 aprilie 2014 la Biblioteca Municipală din Rădăuţi, prin şedinţa solemnă a Comisiei românilor de pretutindeni din cadrul Senatului României. Alături de senatorii Marcel Bujor, Viorel Badea, Marin Nicolae şi Mihai Neagu, au luat cuvântul şi deputatul Sanda Ardeleanu, primarul municipiului Rădăuţi, Aurel Olărean, vice-preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu, prof. Petru Bejenariu şi prof. Radu Vizitiu, Constantin Rusanovschi de la Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina şi arhim. Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor. După încheierea şedinţei, cei prezenţi s-au îndreptat către Fântâna Albă. Aici au fost întâmpinaţi de către reprezentanţi ai românilor, ai asociaţiilor şi şcolilor româneşti din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia şi de oficialităţi ale statului ucrainean din regiunea Cernăuţi. Din încredinţarea Episcopului Meletie al Hotinului, a fost săvârşită slujba Parastasului de către arhim. Melchisedec Velnic, de pr. Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, alături de preoţii din satele româneşti din zonă.

La troiţa ridicată la Mănăstirea Putna de către Departamentul pentru românii de pretutindeni, în memoria victimelor de la Fântâna Albă, a fost săvârşită în după-amiaza aceleiaşi zile o slujbă de pomenire. A urmat un moment artistic al elevilor de la Liceul „Ion Nistor“ din Vicovu de Sus. Poeziile şi cântecele inspirate de evenimentele de la Fântâna Albă, dar mai ales citirea de către eleva Anamaria Creţan a mărturiei lui Gheorghe Crăsnaru, unul dintre puţinii supravieţuitori ai masacrului, i-au sensibilizat profund pe toţi cei prezenţi şi au adus speranţa că, după 73 de ani, jertfa celor căzuţi atunci este vie şi lucrătoare în sufletele românilor.

„Aceste momente sunt hrana spirituală a identităţii româneşti“

Arhim. Melchisedec Velnic a menţionat în alocuţiunea rostită cu acest prilej că „jertfa unui popor dă viaţă şi înnoieşte, aşa cum jertfa lui Hristos ne înnoieşte pe noi“: „Şi în 1989 se striga în Piaţa Revoluţiei „vom muri şi vom fi liberi“. Cum poţi să mori şi să fii liber? Nu altfel decât în Dumnezeu. Dumnezeu Preabunul să îi aşeze acolo sus cu sfinţii şi sunt convins că ei fac parte din martirii neamului“. Senatorul Viorel Badea a remarcat importanţa aducerii- aminte de „aceşti fericiţi martiri ai noştri“: „Ei au înţeles ce înseamnă sensul libertăţii, ei au înţeles că dragostea de Dumnezeu şi de neamul lor îi va duce la mântuire. De aceea va trebui să cultivăm ceea ce au făcut aceşti oameni ca un model de căutare a libertăţii şi a identităţii“. Toţi cei prezenţi au vorbit despre necesitatea informării şi formării tinerilor. „Pe baricada libertăţii, a păcii, a democraţiei, nu avem voie să adormim nicio clipă. Aceste momente sunt hrana spirituală a identităţii noastre româneşti, de aici ne tragem seva. Trebuie să fim conştienţi de trecutul nostru pentru a putea vorbi despre prezent şi pentru a putea clădi viitorul. Nu va trebui precupeţit niciun efort pentru ca noi, generaţia care este în măsură să transmită aceste valori, să o facem zi de zi pentru copiii şi tinerii noştri“, a mărturisit deputatul Sanda Ardeleanu. (protos. Dosoftei Dijmărescu)