Fenomenul „Ocnele mari“ îngrijorează autorităţile vâlcene

▲ Dezastrul ecologic, economic şi social de la Ocnele Mari a început în septembrie 2001, odată cu primele deversări necontrolate din caverna cu peste cinci milioane de metri cubi de saramură din Câmpul II de sonde ▲ Deversări de saramură au avut loc până la începutul anului 2006 şi au avut drept consecinţă evacuarea a zeci de familii ▲

Primăria din Ocnele Mari trebuie să caute adăpost pentru două familii din această localitate. Cele două familii locuiesc în apropierea zonei de risc maxim de prăbuşire a tavanului unei caverne cu peste 1,5 milioane de metri cubi de saramură. Deşi pericolul este foarte mare, oamenii refuză să-şi părăsească gospodăriile, până când autorităţile nu le vor satisface toate pretenţiile în legătură cu valoarea totală şi modul de acordare a despăgubirilor pe care trebuie să le primească din partea statului. Conform specialiştilor care supraveghează prăbuşirea cavernelor cu saramură de la Ocnele Mari, este posibil ca, odată cu începerea dezgheţului, dinamica fenomenului să se accentueze în toate cele trei câmpuri de sonde, dintre care două sunt încă în exploatare. Prefectura judeţului Vâlcea a fost înştiinţată în legătură cu reactivarea prăbuşirii, după ce aproximativ 16 mii de metri cubi de sare şi steril s-au desprins, în ultimele patru săptămâni, din tavanul cavernei situate în Câmpul I de sonde de la Ocnele Mari. În acelaşi timp, măsurătorile efectuate asupra apei din Pârâul Sărat indică o salinitate cu mult crecută, de 3.829 mg/litru, iar pe aproape 2.500 de metri pătraţi din tavanul cavernei există semne că se va produce o deschidere în planşeul de sare, ceea ce îi determină pe specialişti să considere că, probabil, în câteva luni, va avea loc o scufundare de proporţii mai mari.

Cel mai rău scenariu - o prăbuşire simultană în toate cele trei câmpuri de sonde

Specialiştii spun că barajul lacului de retenţie, construit în perioada prăbuşirii cavernei din Câmpul II de sonde, este capabil să reziste în faţa a 500 de mii de metri cubi de saramură, iar în lacul respectiv se mai pot stoca încă 100 de mii de metri cubi. Cel mai rău scenariu presupune o eventuală prăbuşire simultană în toate cele trei câmpuri de sonde, ceea ce ar putea antrena o deversare de peste 600 de mii de metri cubi de saramură şi ar pune în pericol câteva zeci de locuinţe aflate în vecinătatea barajului. În prezent, 54 de familii din Ocnele Mari sunt afectate de fenomenele care se produc în cele trei câmpuri de sonde, iar 29 dintre acestea, spun autorităţile, trebuie strămutate cu urgenţă maximă. Oamenii se plâng însă de faptul că proiectul de construire a unor noi locuinţe este mult întârziat, din cauza faptului că Primăria Ocnele Mari nu a întocmit la timp Planul Urbanistic General care să permită, apoi, eliberarea autorizaţiilor de construire. Totodată, oamenii se declară nemulţumiţi de valoarea despăgubirilor pe care ar urma să le primească din partea statului, în timp ce, în opinia autorităţilor, unii localnici solicită un preţ al terenului mult exagerat faţă de valoarea reală.