Istorie şi cultură la Biserica „Madona Dudu“

Una dintre cele mai cunoscute biserici din Mitropolia Olteniei este Paraclisul mitropolitan "Madona Dudu" din Craiova. Cu o istorie de sute de ani, biserica a găzduit numeroase evenimente şi personalităţi de marcă din existenţa oraşului şi a ţării şi a avut, ani de-a rândul, statutul de Catedrală episcopală.

Construită în jurul unei frumoase legende, Biserica Maicii Domnului de la dud a făcut istorie în viaţa eclesială a craiovenilor. S-ar putea scrie pagini întregi despre frumuseţea ei arhitecturală, despre armonia formelor care opresc din drum orice pelerin, despre coloritul icoanelor ce o împodobesc, despre evenimentele şi personalităţile pe care le-a găzduit sub cupola ei.

Riga Sfereos, epitrop la "Madona Dudu"

În curtea Bisericii "Madona Dudu" au păşit mari personalităţi ale culturii româneşti. Dintre acestea, Riga Sfereos, odiseicul erou al redeşteptării naţionale din bătrâna Eladă, se remarcă în mod deosebit. El a fost adus la Madona de către evlaviosul domnitor Constantin Brâncoveanu pentru a administra şi a spori avutul bisericii. Prin personalitatea sa puternică, celebrul Sfereos a impus o nouă viziune asupra societăţii craiovene: "A fost adeptul teoriei adunării tuturor popoarelor din spaţiul acesta balcanic într-o congregaţie bazată pe valorile cultural-spirituale. Până la urmă, ideea sa a stat oarecum la baza formării Uniunii Europene. Tot el a fost acela care a pus pe note imnul Greciei", mărturiseşte prof. dr. Toma Rădulescu, istoric şi cercetător în cadrul Muzeului Olteniei.

Tot de numele Catedralei "Madona Dudu" este legat şi evenimentul instalării guvernului provizoriu din perioada Revoluţiei din 1848. Astfel, la trecerea prin Craiova, fruntaşii paşoptişti au fost întâmpinaţi de preoţii catedralei cu Sfânta Evanghelie. De asemenea, în timpul Războiului de Independenţă, aici se făceau slujbe de pomenire pentru cei căzuţi la datorie. Inclusiv regele Carol I a intrat să se închine în Biserica "Madona". La fel au făcut şi înaintaşii săi Barbu Ştirbei, Alexandru Ghica şi alţii.

Muzeul Olteniei, ridicat din fondurile bisericii

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, patriarhul Ierusalimului a venit aici pentru a strânge daruri în vederea salvării Bisericii Sfântului Mor-mânt. Tot în această perioadă, documentele atestă existenţa unei fundaţii bisericeşti de binefacere care acţiona în vederea susţinerii învăţământului craiovean şi a tinerilor orfani. "Foarte puţină lume ştie că actualul liceu pedagogic din Craiova a fost ridicat din fondurile Bisericii "Madona Dudu", pe atunci gestionate printr-o fundaţie de binefacere. Prestigiosul colegiu era exclusiv pentru fete şi purta hramul Maicii Domnului. Aici s-au pus bazele ideii emancipării femeii creştine şi a pregătirii ei pentru societate. De asemenea, Muzeul Olteniei a fost ridicat din fondurile bisericii. La început s-a dorit ca aici să funcţioneze un spital de boli mintale, la sfârşitul secolului al XIX-lea. În acest sens, un mare filantrop craiovean, Teodor Preda, din cunoscuta familie Preda, a donat o sumă foarte mare de bani, cu condiţia ca spitalul să-i poarte numele, însă să fie administrat de biserică. Din considerente de poziţionare, spitalul a fost mutat pe Calea Bucureşti, în locul în care se află şi astăzi. Actualmente se numeşte Spitalul nr. 2, un lucru cu totul greşit deoarece ar trebui să poarte numele donatorului Preda", spune prof. Toma Rădulescu. Tot din fondurile bisericii au fost ridicate mai multe şcoli pentru copii orfani. De aceştia se ocupau în principal preoţii şi preotesele Bisericii "Madona Dudu". Sunt cunoscute situaţiile în care mulţi dintre ei au ajuns foarte bine în viaţă, datorită educaţiei pe care o primiseră. Fetelor orfane, biserica le asigura o zestre, se îngrijea de măritarea lor şi, bineînţeles, şi de nuntă.

Pleiada culturii olteneşti, sub streaşina bisericii

Dintre tinerii care au crescut la streaşina Bisericii "Madona Dudu", foarte mulţi au ajuns să facă cinste ţării peste hotare şi să poarte valorile româneşti în locuri unde nu ajunseseră niciodată: "Trebuie să nu uităm că în apropierea bisericii s-a născut marele medic Angelescu, un adevărat reformator al învăţământului românesc şi membru emerit al Academiei Române. Prin contribuţia sa au fost ridicate foarte multe şcoli şi biserici. Aici, la Madona, a fost botezat Nicolae Titulescu, care a beneficiat după aceea de bursă din banii bisericii pentru a-şi urma studiile la Sorbona. De asemenea, marele artist Constantin Brâncuşi a cântat în această biserică. Şi el a beneficiat de bursă pentru definitivarea studiilor la Paris", povesteşte Toma Rădulescu.

Muzeul din subsolul catedralei

În timpul arhipăstoririi vrednicului de pomenire mitropolit Nifon s-a dorit să se facă în subsolul catedralei un muzeu al obiectelor de cult din întreaga Oltenie. Cei care s-au ocupat în mod direct de organizarea lui au fost preoţii Ioan Popescu Cilieni şi Dumitru Bălaşa. Am putea foarte uşor spune că Madona Dudu a fost ani de-a rândul un important centru cultural al Cetăţii Băniei. În ajunul anului 1943, se remarcă şi prezenţa mareşalului Antonescu, care a venit special pentru sfinţirea bisericii, deşi condiţiile erau grele, iar războiul, în plină desfăşurare.

După ce vlădica Nifon a fost forţat de regimul comunist să demisioneze (în 1945), multe dintre obiectele care făceau parte din patrimoniul Muzeului Madona s-au pierdut, unele ajungând în colecţii particulare.

Prima revistă bisericească din Oltenia

La altarul Bisericii "Madona Dudu" au slujit numeroşi preoţi de seamă cu realizări pastorale notabile. Mulţi dintre aceştia au avut şi o contribuţie însemnată în viaţa Bisericii Ortodoxe Române. "Grigore Popescu Breasta, unul dintre preoţii de marcă ai Madonei, a contribuit foarte mult la lucrările de proclamare a Patriarhiei Române. A propus o lege care definea rolul Bisericii în Stat. Tot la propunerea lui a apărut în Constituţie însemnarea conform căreia Biserica Ortodoxă este Biserica naţională. El a fost acela care a luat capul domnitorului Mihai Viteazul de la Kelson şi l-a dus la Mănăstirea Dealul. Pentru acest act de curaj era să fie omorât de bolşevici", mai spune Toma Rădulescu.

În decursul timpului, aproape toţi arhiereii râmniceni (dintre care îi amintim pe Antim Petrescu, Vartolomeu Stănescu şi Eugen Laiu) au slujit la altarul Catedralei "Madona Dudu". De asemenea, prima revistă de istorie bisericească din Oltenia, editată de Toma G. Bulat şi de părintele profesor Ioan Popescu Cilieni, îşi datorează existenţa Bisericii "Madona Dudu".

Icoana Maicii Domnului, blazonul catedralei

Ceea ce a rămas reprezentativ pentru frumoasa catedrală craioveană este icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni în evlavia populară. Ea este blazonul bisericii şi înglobează întreaga tradiţie a cinstitului lăcaş: "Am văzut cu propriii mei ochi puterea tămăduitoare a icoanei făcătoare de minuni de la Madona. Cei care au diavol nu pot să reziste în apropierea ei. Cunosc o situaţie în care nişte hoţi au pătruns într-o noapte pentru a fura bani şi obiecte de patrimoniu. Unul dintre ei a văzut icoana şi a vrut să o ia, însă nu a mai putut ieşi din biserică, rămânând blocat până la venirea poliţiei", conchide profesorul şi cercetătorul Toma Rădulescu.