La Biblioteca Naţională a României va fi lansat joi, 17 octombrie, începând cu ora 18:00, albumul „Un sfert de veac de la martiriul unui monument bucureştean - Mănăstirea Văcăreşti“. Albumul, coordonat de drd. Anca Beatrice Todireanu, muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, are 400 de pagini şi cuprinde mărturii şi studii ştiinţifice, semnate de 20 de personalităţi, dar şi un fond impresionant de fotografii ale întregului ansamblu monastic, peste 300 de imagini. Scopul acestui album este de a arăta frumuseţea şi importanţa Mănăstirii Văcăreşti, dar şi de a rectitori în imagini ansamblul monastic bucureştean şi de a se păstra amintirea acestuia în conştiinţa istoriei, întrucât monumentul de artă de la Văcăreşti nu mai poate fi reconstruit.
Lucrările de înălţare a Mănăstirii Văcăreşti au început în timpul domniei primului domnitor fanariot, Nicolae Mavrocordat. Mănăstirea a fost terminată de fiul său, Constantin Mavrocordat. Pentru secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Văcăreşti a fost cel mai mare ansamblu monumental şi cea mai mare mănăstire din sud-estul Europei, întrucât acoperea o suprafaţă de 18.000 mp. Aceasta pentru că, în afară de ansamblul monastic, au mai fost construite o şcoală de limbă greacă, o tiparniţă şi o bibliotecă. Cu toate acestea, la 2 decembrie 1984, dorind să construiască o sală de congrese cu o capacitate de 12.000 de locuri, Nicolae Ceauşescu a ordonat demolarea acestui simbol al culturii şi spiritualităţii ortodoxe româneşti şi, în ciuda protestelor specialiştilor, oamenilor de cultură din ţară şi de peste hotare, Mănăstirea Văcăreşti a fost demolată la 15 decembrie 1986.
După trei ani de la demolarea Bisericii Văcăreşti, Nicolae Ceauşescu a renunţat la construirea sălii de congrese, iar astăzi, pe locul Mănăstirii Văcăreşti funcţionează un mall. (Ioan Buşagă)