„Martirii anticomunişti ar fi bine să fie canonizaţi pentru credinţă, nu pentru crezul politic“

În Aula Magna „Mihai Eminescu“ din corpul A al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi au avut loc săptămâna aceasta mai multe conferinţe dedicate activităţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în perioada comunistă. Ciclul de conferinţe organizat de tinerii ascoreni din Iaşi reprezintă un început în lămurirea trecutului istoric dinainte de 1989.

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi a organizat începând de marţi, 9 februarie, până astăzi, 13 februarie 2010, un ciclu de conferinţe în Aula „Mihai Eminescu“ din Corpul A al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. Conferinţele s-au desfăşurat sub titlul generic „Biserica Ortodoxă Română şi puterea politică în perioada comunistă“. Conferinţa „Comunismul, o religie atee“ l-a avut ca invitat pe lect. univ. dr. Radu Preda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Pornind de la istoria ideii de comunism, lect. univ. dr. Radu Preda a demonstrat faptul că, timp de aproape jumătate de veac, comunismul a fost o religie atee. Acesta a adus în discuţie scrierile poetului grec Nikos Kazantzakis, în care coborârea pelerinilor la mormântul Mântuitorului Iisus Hristos este comparată cu coborârea pelerinilor în mausoleul lui Lenin din Moscova.

Miercuri, 10 februarie, începând cu ora 18:00, a fost proiectat documentarul „De ce nu canonizăm martirii anticomunişti?“, o producţie TVR semnată de Rafael Udrişte. „Noi nu am subscris ideii din documentar, care a arătat că martirii ar fi canonizaţi mai mult pentru crezul politic. Martirii anticomunişti ar fi bine să fie canonizaţi doar pentru credinţa lor, nu pentru crezul politic“, a declarat Silviu Cluci, coordonatorul Departamentului Credinţă-cultură din cadrul ASCOR Iaşi.

Perioada comunistă, o enigmă

Joi, 11 februarie, de la ora 18:00, a fost susţinută conferinţa „Biserica şi Securitatea“, de dr. George Enache, membru al Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi lector la Facultatea de Istorie din Galaţi. „Domnia sa a plecat de la legătura dintre ideea de securitate promovată de Partidul Comunist şi ideea de poliţie din secolul al XVII-lea, care avea ca atribuţiune supravegherea tuturor activităţilor din societate. Apoi a mers pe firul istoric, de la instalarea comuniştilor la putere în România până în perioada anilor â90, arătând relaţia dintre Securitate şi BOR.

Cea de a treia conferinţă, „File din Patericul închisorilor: Valeriu Gafencu“, a avut loc loc aseară şi a fost susţinută de monahul Moise de la Mănăstirea Oaşa, Alba. „Perioada comunistă este, încă, o enigmă mai ales pentru tinerii născuţi după 1990. Acest ciclu de conferinţe se doreşte a fi un început în lămurirea istoricului ţării noastre şi mai ales al relaţiei Bisericii cu puterea politică comunistă“, a mai adăugat Silviu Cluci.