România ocupă locul patru ca destinaţie turistică pentru cetăţenii Republicii Moldova, după Turcia - cu 42,9% din totalul turiştilor plecaţi în străinătate, Bulgaria - 26,7% şi Ucraina, aproape 10%. România este urmată de Egipt (5,5%) şi Grecia (1,7%). Ca destinaţie turistică, România pierde teren în opţiunile cetăţenilor basarabeni, dar, de la an la an, tot mai mulţi români preferă ca destinaţie turistică Republica Moldova, arată datele Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău.
Credincioșii din Piatra-Neamț l-au cinstit luni, 17 august 2026, pe Sfântul Cuvios Gheorghe Pelerinul, la Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” - „Sfântul Ioan Domnesc”, unde sfântul a viețuit și s-a rugat mai bine de două decenii.
În contextul Anului omagial al pastorației familiei creștine, precum și al Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), beneficiarii „Serviciului social acordat în comunitate, destinat persoanelor adulte” din cadrul Protopopiatului Slobozia, judeţul Ialomiţa, au participat de curând la o activitate educativă, de un real interes pentru copii, care s-a desfășurat sub forma unei vizite interactive la Muzeul Județean Ialomița. Cu multă căldură, copiii au fost întâmpinați de muzeograful Andreea Roxana Cocoș, care le-a prezentat exponatele muzeului și le-a povestit despre modul de viață al familiilor din trecut, comparativ cu realitățile familiei contemporane. Astfel, au avut loc discuții despre locuință și gospodărie, hrană și obiecte de uz casnic, ocupațiile membrilor familiei, viața și educația copiilor, îmbrăcăminte, tradiții și timpul petrecut împreună.
Mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare va fi adusă în țara noastră din Grecia, în perioada 28 august - 2 septembrie 2026, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înființarea Episcopiei Alexandriei și Teleormanului. Cinstitul odor va poposi mai întâi la Mănăstirea Pantocrator, din localitatea Drăgănești- Vlașca, judeţul Teleorman, după care va fi așezată spre închinarea credincioșilor la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Alexandru” din Alexandria. Programul liturgic va cuprinde slujbe, procesiuni și momente de rugăciune, la care sunt așteptați credincioși din întreaga eparhie.
Duminică, 16 august, când au fost prăznuiți Sfinții Martiri Brâncoveni, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, a săvârșit slujba binecuvântării noului paraclis de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, de la Schitul Cucuiș, apoi a oficiat Sfânta Liturghie în biserica cea mare a așezământului monahal, cu hramurile „Sfântul Apostol Andrei” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
.jpg)
Duminica a 12-a după Rusalii (Tânărul bogat) Matei 19, 16-26 În vremea aceea a venit un tânăr la Iisus, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Bunule Învățător, ce bine să fac ca să am viața veșnic
„În vremea aceea a venit Iisus în casa lui Simon și a lui Andrei, împreună cu Iacov și cu Ioan. Iar soacra lui Simon zăcea cuprinsă de friguri și îndată I-au vorbit despre ea. Și, apropiindu-Se, a
Fraților, să ne curățim pe noi de toată întinarea trupului și a duhului, desăvârșind sfințenia în frica lui Dumnezeu. Faceți-ne loc în inimile voastre! N-am nedreptățit pe nimeni, n-am vătămat pe
Sfântul Proroc Samuel (sec. XII-XI î.Hr.) a trăit cu un mileniu înainte de Hristos, pe când evreii erau conduşi de judecători. Prorocul Samuel este fiul lui Elcana şi al prorociţei Ana (cf. 1 Regi
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 67-68 „De-a lungul celor peste cinci secole de existență a moaștelor Sfântului Grigorie Decapolitul pe
Tânărul din Evanghelie pare ca mai toţi oamenii cu dare de mână din societatea noastră de azi. Un om care are succes în viaţă, fie că e moştenit de la părinţii care l-au lansat cu un mare „avantaj”
După Sfinții și dumnezeieștii Părinți ai Bisericii, în general, și după Sfântul Ioan Gură de Aur, în special, fiecare carte a Sfintei și dumnezeieștii Scripturi, fiecare capitol din carte, fiecare verset
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
