O nouă ediţie a Dicţionarului general al literaturii române

Academia Română şi Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu“ au prezentat ieri, 25 aprilie, noua ediţie a Dicţionarului general al literaturii române care va fi publicată până la sfârşitul acestui an. La eveniment a participat şi Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, care a vorbit despre rolul Bisericii Ortodoxe Române la făurirea culturii române.

Prezentarea celei de-a doua ediţii a Dicţionarului general al literaturii române (DGLR) a avut loc la Casa Academiei Române din Capitală, în cadrul Conferinţei internaţionale „Dicţionarul general al literaturii române: canon şi identitate culturală“. Acest dicţionar este unul dintre proiectele fundamentale derulate de Academia Română, fiind realizat sub conducerea academicianului Eugen Simion. 

Dr. Laurenţiu Hanganu, preşedintele Comitetului de organizare al conferinţei, a precizat că prin acest proiect academic s-a reuşit pentru prima oară în istoria culturii noastre cuprinderea literaturii române într-o viziune canonică şi enciclopedică, dicţionarul reprezentând „un instrument de lucru de căpătâi care tezaurizează spiritualitatea românească în dimensiunea sa literară, îndeplinind astfel o funcţie esenţială, cea de afirmare a identităţii noastre naţionale prin relevarea liniilor de forţă care exprimă originalitatea şi valoarea literaturii române şi, prin acestea, specificul şi capacitatea noastră creatoare ca neam“.

Invitat la această conferinţă internaţională, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a arătat că Dicţionarul general al literaturii române reprezintă un monument care structurează pentru veşnicie identitatea noastră culturală şi mărturiseşte capacitatea neamului nostru care, timp de şase secole neîntrerupte, a făcut din cultura sa o ascensiune epectatică, de la genialul caligraf, miniaturist şi cărturar Gavriil monahul de la Neamţ, din preajma veacului al XVIII-lea, la generaţia marilor oameni de cultură: Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, părintele Dumitru Stăniloae, care au demonstrat că pot păstra în fiinţă şi la înălţimea trecutului o cultură osândită pentru câteva decenii de către vechiul regim.

„Am ajuns într-o vreme când se urmăreşte sistematic inducerea amneziei în lumea împinsă în condiţia animalelor, trăind doar pentru hrană şi reproducere. Anamneza a devenit o armă pentru devenirea întru fiinţă a lumii şi a noastră, ca persoane conştiente, aparţinând unui popor născut creştin pe fresca istoriei. Aceste şapte volume ale Dicţionarului general al literaturii române sunt fără îndoială o grandioasă anamneză a căilor şi rosturilor noastre pe lume“, a subliniat Preasfinţitul Episcop Ioachim Băcăuanul.

Noua ediţie a Dicţionarului general al literaturii române cuprinde autori din ţară, din provinciile româneşti aflate în afara graniţelor actuale ale României şi din diaspora, publicaţii, concepte, curente, grupări şi instituţii literare, traducători în şi din limba română într-o viziune cuprinzătoare şi coerentă al cărei ţel este reunirea, prin intermediul culturii, a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni. De asemenea, noua ediţie este una îmbunătăţită, cuprinzând fişe biografice şi bibliografice complete, iar comentariile critice sunt abordate într-o manieră academică, echilibrată şi lipsite de idiosincrazii, întrucât miza acestui dicţionar, după cum afirmă academicianul Eugen Simion, nu este numai rapida informare, ci mai ales informarea corectă şi succintă asupra literaturii române de ieri şi de azi.