Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Pomenirea poetului Mihai Eminescu în Bucureşti

Pomenirea poetului Mihai Eminescu în Bucureşti

Galerie foto (7) Galerie foto (7) Știri
Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 15 Ian, 2022

De Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, când s-au comemorat 172 de ani de la naşterea „poetului nepereche” Mihai Eminescu, în Capitală, au fost săvârşite slujbe de pomenire atât la mormântul său din Cimitirul „Şerban Vodă”- Bellu, cât şi la Catedrala Patriarhală.

Sub razele blânde ale soarelui, mulţi admiratori de-ai lui Mihai Eminescu şi ai operei sale s-au adunat la mormântul său din Cimitirul „Şerban Vodă”-Bellu, unde Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a oficiat slujba Parastasului, înconjurat de un sobor de clerici.

În cuvântul de binecuvântare rostit la sfârşitul slujbei de pomenire, Preasfinţia Sa a evidenţiat apropierea poetului Mihai Eminescu de Biserica Ortodoxă: „Pământul românesc are câteva locuri deosebit de importante. Fiecare palmă de pământ are frumuseţea şi istoria ei, dar anumite locuri ne aduc aminte de momentele importante pe care fraţii noştri români le-au trăit în decursul vremurilor. Biserica are datoria de a-i respecta pe cei care au cinstit-o, pe cei care au iubit-o şi au mărturisit în diferite momente cât de importantă este această instituţie divino-umană. Eminescu a cinstit Biserica, a avut cuvinte de laudă la adresa ei, dar în acest an ne aducem aminte în chip special de faptul că a îngenuncheat rugându-se către Preacurata Maică a lui Dumnezeu. Ştim, de asemenea, că, în halatul pe care l-a purtat în ultimul ceas al vieţii, Eminescu a scris ultimele cuvinte, o fărâmă de poezie, care era, de fapt, o rugăciune. Exemplul luminos al trăirilor, al rugăciunii şi al apropierii de Biserică poate constitui un model pentru toţi cei care respectă această Zi a Culturii Naţionale, pentru toţi cei care cinstesc credinţa, istoria şi frumuseţea pământului românesc”.

În aceeaşi zi, la Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a oficiat slujba Parastasului pentru poetul Mihai Eminescu. În cuvântul rostit cu acest prilej, ierarhul a subliniat importanţa personalităţii şi operei eminesciene pentru cultura naţională. „Tot ceea ce s-a realizat în domeniul ştiinţelor, cunoaşterii, civilizaţiei, împreună alcătuiesc o cultură materială. Dar este vorba şi despre o cultură spirituală, mai ales în această zi, pe care Mihai Eminescu o reprezintă într-un mod deosebit de înalt. El a fost o expresie a poporului nostru. A fost născut şi crescut într-o familie de creştini, educat frumos, care a înţeles punctele cardinale ale existenţei, a înţeles Dumnezeirea, rolul şi însemnătatea Sfintei noastre Biserici în viaţa poporului român”, a spus ierarhul.