Duminica a 3-a a Postului Mare, 23 martie, a fost întâmpinată de obștea monahală și de pelerinii Mănăstirii Sinaia, județul Prahova, prin rugăciune și cinstirea Sfintei Cruci. În mijlocul lor a poposit Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, care a săvârșit Sfânta Liturghie. Din soborul care a slujit împreună cu ierarhul a făcut parte părintele arhimandrit Macarie Bogus, starețul Mănăstirii Sinaia, precum și alți clerici.
În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preasfinția Sa a evidențiat specificul acestei duminici a Postului Mare: „În această zi, slujbele includ o cinstire specială a Crucii, astfel încât suntem transferați duhovnicește în Vinerea Mare și anticipăm Sfintele și Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului. Totodată, fiind duminică, adică Ziua Învierii, cântările liturgice subliniază legătura dintre Cruce şi Înviere. Slujba din această zi este o suprapunere a suferinței din Vinerea Mare cu bucuria Învierii Domnului Hristos din Duminica Sfintelor Paști. Așadar, centrul sărbătorii de astăzi este Crucea Răstignirii lui Iisus. Mulți ar putea să fie ispitiți să întrebe de ce noi, creștinii, celebrăm un instrument de tortură, un semn al suferinței şi al morţii. Este adevărat, crucea exprimă toate aceste semnificații: durere, suferinţă și moarte. Totuși, datorită lui Hristos, Care a fost răstignit pe Cruce pentru mântuirea noastră, Crucea reprezintă triumful definitiv al iubirii lui Dumnezeu asupra tuturor păcatelor lumii. Crucea este, așadar, simbolul cel mai puternic al biruinţei, al Învierii”.
Eforturile susținute ale echipelor de muncitori de la Catedrala Mântuirii Neamului, concentrate în ultima perioadă pe finalizarea părții superioare a sfântului lăcaș, vor fi încununate la începutul lunii aprilie, prin montarea crucii pe Turla Pantocrator. În acest sens, pe șantierul Catedralei Naționale este în proces de asamblare o macara cu capacitate de 600 de tone, care va face posibilă ridicarea și montarea crucii mari ce cântărește 7 tone.
„Buna Vestire” a fost zi de bucurie duhovnicească pentru cel mai mare așezământ monahal din Episcopia Caransebeșului. Obștea Mănăstirii Nera din județul Caraș‑Severin l‑a avut în mijlocul ei la
În București se va desfășura sâmbătă, 29 martie, „Marșul pentru viață”. Evenimentul a ajuns la cea de‑a 15‑a ediție și marchează finalul campaniei „Luna pentru viață 2025”. Tema din acest an a
Voluntarii Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) din București au participat în perioada 21‑23 martie la o serie de activități educative și spirituale menite să le îmbogățească experiența de formare și să le consolideze spiritul de echipă. Sesiunile de formare s‑au desfășurat la Centrul social‑pastoral „Sfânta Cruce” de la mănăstirea prahoveană Caraiman și a făcut parte din proiectul „Studenți în formare”.
.jpg)
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șas
Fraților, Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-Unul sunt toți; de aceea, nu se rușinează să-i numească pe ei frați, zicând: «Spune-voi fraților mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi
Sfântul Arhanghel Gavriil este unul dintre cei 7 întâistătători ai oştilor cereşti, care a fost trimis de Dumnezeu pe pământ spre a face tot binele firii omeneşti. Când Moise era în pustie, Gavriil Arhanghelul l-a învăţat să scrie cărţile Facerii, despre cele dintâi neamuri şi timpuri.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 170-171 „Cel mai bun lucru este să nu păcătuiești, iar dacă păcătuiești, să simți
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
