Noi duhovnici în Arhiepiscopia Bucureștilor

Șase ieromonahi și doisprezece preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor care au promovat examenul de duhovnicie au primit miercuri, 19 martie, hirotesia întru duhovnic. Slujba a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. La finalul rânduielii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat rolul preotului duhovnic în vindecarea și creșterea duhovnicească a păstoriților săi.

În cuvântul de învățătură adresat noilor duhovnici, Preafericirea Sa a arătat că noua slujire primită prin hirotesie este de origine apostolică și este esențială pentru dobândirea mântuirii. 

„Astăzi, Dumnezeu v-a învrednicit să primiți harul duhovniciei, ca prin slujba de părinte duhovnicesc să arătați lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos încredințată Apostolilor după învierea Sa din morți, atunci când le-a zis: «Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, vor fi iertate, și cărora le veți ține, vor fi ținute» (Ioan 20, 22-23). Această slujire de iertare a păcatelor, încredințată de Hristos Sfinților Apostoli, a fost transmisă apoi prin episcopi și preoților de parohie și de mănăstire. Slujirea de părinte duhovnicesc presupune o mare binecuvântare și o lucrare sfântă deoarece nimeni nu poate intra în Împărăția cerurilor fără iertarea păcatelor. De aceea, Taina Pocăinței, a Mărturisirii, este o înnoire a Botezului, numită și botezul lacrimilor. Botezul în apă și în Duh Sfânt se săvârșește o singură dată, dar botezul lacrimilor sau botezul pocăinței se săvârșește cât mai des, pentru ca omul să poată primi iertarea păcatelor și să își înnoiască viața”, a spus Preafericirea Sa. 

Totodată, Patriarhul României a subliniat faptul că slujba de părinte duhovnicesc necesită o pregătire teologică temeinică, iar rolul preotului duhovnic nu se limitează la simpla iertare a păcatelor: „În Biserica Ortodoxă, această putere au avut-o la început episcopii, iar după aceea a fost încredințată și preoților cu multă experiență duhovnicească și cu știință de carte, mai ales marilor duhovnici din mănăstiri. Cu timpul, după apariția școlilor teologice, a seminarelor și facultăților, pregătirea clerului s-a făcut mai temeinic și mai sistematic și de aceea acum, după absolvirea seminarului și a facultății, se organizează acest examen de duhovnicie pe care l-ați promovat, devenind candidați pentru hirotesia întru duhovnic. Această hirotesie este o binecuvântare de la Dumnezeu pentru viața Bisericii, deoarece prin pocăință se dobândește iertarea păcatelor și mântuirea, iar prin sfatul duhovnicesc pe care îl dă duhovnicul fiilor și fiicelor duhovnicești se realizează creșterea duhovnicească a credincio­șilor. Preotul nu este un simplu dezlegător mecanic al păcatelor, ci este și un povățuitor și medic duhovnicesc. De aceea, Canonul 102 al Sinodului Trulan din 691-692 spune că preotul trebuie să fie ca un medic care folosește și ierburi amare, și medicamente mai dulci pentru vindecarea rănilor. Canonul mai spune că duhovnicul trebuie să fie mai blând cu cei care sunt foarte apăsați în conștiință pentru păcate, având nevoie de încurajare, în timp ce aceia care sunt nepăsători au nevoie de mustrare. De aceea, în acest canon, duhovnicul este comparat cu medicul. Nu este vorba de o iertare de păcate formală, ci de o îndrumare duhovnicească pentru însănătoșirea vieții creștine a fiecărui credincios care vine și se spovedește, dar și de creșterea duhovnicească în virtuți. Nu e suficient să ne eliberăm de patimi, ci trebuie să și creștem în virtuți. De aceea, îndrumarea acordată credincioșilor trebuie să se bazeze nu pe păreri personale, individuale, ci pe Sfânta Scriptură, pe învățătura Sfinților Părinți și a celor care sunt experimentați în privința duhovniciei”.

Clericii care au promovat examenul de duhovnicie, primind hirotesia întru duhovnic, sunt: protos. Calinic Gruia și protos. Andrei Nechifor de la Mănăstirea „Duminica Sfinților Români” din București; ierom. Benedict Chiș de la Mănăstirea Căldărușani, Protoieria Ilfov Nord; ierom. Ignatie Cojocariu de la Mănăstirea „Duminica Sfinților Români” din București; ierom. Neofit Irimuș de la Mănăstirea Radu Vodă, Protoieria Sector 4 Capitală; ierom. Bonifatie Șențaru de la Mănăstirea Turnu, Protoieria Ploiești Sud, județul Prahova; pr. Vasile-Mirel Afumatu de la Parohia Netezești, Protoieria Ilfov Nord; pr. Marius-Florin Bogatu de la Parohia „Sfântul Elefterie”, Paraclis Patriarhal, Protoieria Sector 5 Capitală; pr. Cristian-Ionuț Dabija de la Parohia Măgura, Protoieria Vălenii de Munte, județul Prahova; pr. Alexandru-Ioan Eleneș de la Parohia Albești Muru, Protoieria Urlați, județul Prahova; pr. Eduard-Marian Fânaru de la Parohia Stăncești, Protoieria Ploiești Sud, județul Prahova; pr. Cristian Florea de la Parohia Coțofenești și pr. Alin-Nicolae Frunzăreanu de la Parohia Schiulești, Protoieria Vălenii de Munte, județul Prahova; pr. Radu-Sebastian Guță de la Parohia Pantelimon Sat, Protoieria Ilfov Sud; pr. Hristu Nastu de la Parohia „Sfântul Andrei”-Voluntari, Protoieria Ilfov Nord; pr. Jean Nedelea de la Parohia „Sfântul Nicolae”-Nou din Ploiești, Protoieria Ploiești Nord; pr. Cristian-Daniel Stoica de la Parohia Băltița, Protoieria Ploiești Sud; pr. Constantin Zaharia-Dârmon de la Parohia Bughile, Protoieria Vălenii de Munte, județul Prahova.

Acestora, Patriarhul României le-a oferit certificatul de absolvire a examenului de duhovnicie, o cruce de binecuvântare și un Molitfelnic, precum și alte daruri.