Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Primăvara, împletită în mărţişoarele copiilor

Primăvara, împletită în mărţişoarele copiilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Oana Rusu - 26 Feb 2013

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder“ din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA şi Teatrul Naţional „Radu Stanca“ întâmpină Mărţişorul cu un program de legende româneşti şi povestiri  din literatura universală, intitulat „Firul de mătase“, în interpretarea actriţei Lerida Buchholtzer.

Evenimentul de la Mu­zeul ASTRA are loc joi, 28 februarie, de la ora 12:00, în ca­drul expoziţiei permanente „Din cultura şi arta popoarelor lu­mii“, de la sediul muzeului, Casa Hermes, Piaţa Mică. La fi­na­lul programului, elevii clasei a III-a a Liceului de Artă Sibiu, coor­donaţi de prof. Da­niela Popa, vor fi invitaţi să îm­ple­tească ei înşişi firul pro­prii­lor po­­­vestiri despre Mărţişor. Acce­sul publicului la acest eve­ni­ment va fi gratuit. De asemenea, în aşteptarea Mărţişorului, Ga­le­riile de Artă Populară ale Mu­zeului ASTRA de la Casa Ar­telor, Piaţa Mică, oferă posibi­li­tatea achiziţionării de măr­ţi­şoa­re confecţionate din materiale ecologice (fibre vegetale, lemn, ceramică, textile sau măr­ge­­le) şi de miniaturi după obiectele de artă populară tra­diţio­nală.

„Micile talismane sunt reali­zate de artişti populari şi reconstituie majoritatea simbolurilor cunoscute şi iubite: ghiocei, trifoi, coşari, buburuze, prinse de şnurul bicolor, simbolul împletirii inseparabile a celor două principii antagonice, motorul permanentei înnoiri şi a spe­ranţei de mai bine“, după cum a precizat muzeografa Ioana Luca, şef serviciu Galeriile de Artă Populară, din cadrul Comple­xului Naţional Muzeal ASTRA (CNM ASTRA). În tradiţia populară româ­nească, în această zi, prima a noului an conform ca­lendarului iulian, copiilor şi fetelor le erau oferite mici daruri sub forma unor obiecte-amuletă, despre care se considera că sunt adu­că­toare de noroc - în general monede de aur sau argint. Acestea erau prinse la mână sau la gât cu ajutorul unui şnur bicolor, iniţial alb-negru, ca împletire a iernii cu primăvara, a întuneri­cului cu lumina, a bi­nelui cu răul, după cum a transmis Biroul de presă al CNM ASTRA. Ulterior, moneda a fost înlocuită de alte obiecte cu va­loare simbolică, şnurul fiind alb-roşu, dar semnificaţia rămânând aceeaşi: mărţişoarele poartă noroc, feresc de rele şi de boli, aduc frumuseţe, sănătate şi fericire, mai arată CNM ASTRA.