De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Primăvara, împletită în mărţişoarele copiilor
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder“ din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA şi Teatrul Naţional „Radu Stanca“ întâmpină Mărţişorul cu un program de legende româneşti şi povestiri din literatura universală, intitulat „Firul de mătase“, în interpretarea actriţei Lerida Buchholtzer.
Evenimentul de la Muzeul ASTRA are loc joi, 28 februarie, de la ora 12:00, în cadrul expoziţiei permanente „Din cultura şi arta popoarelor lumii“, de la sediul muzeului, Casa Hermes, Piaţa Mică. La finalul programului, elevii clasei a III-a a Liceului de Artă Sibiu, coordonaţi de prof. Daniela Popa, vor fi invitaţi să împletească ei înşişi firul propriilor povestiri despre Mărţişor. Accesul publicului la acest eveniment va fi gratuit. De asemenea, în aşteptarea Mărţişorului, Galeriile de Artă Populară ale Muzeului ASTRA de la Casa Artelor, Piaţa Mică, oferă posibilitatea achiziţionării de mărţişoare confecţionate din materiale ecologice (fibre vegetale, lemn, ceramică, textile sau mărgele) şi de miniaturi după obiectele de artă populară tradiţională.
„Micile talismane sunt realizate de artişti populari şi reconstituie majoritatea simbolurilor cunoscute şi iubite: ghiocei, trifoi, coşari, buburuze, prinse de şnurul bicolor, simbolul împletirii inseparabile a celor două principii antagonice, motorul permanentei înnoiri şi a speranţei de mai bine“, după cum a precizat muzeografa Ioana Luca, şef serviciu Galeriile de Artă Populară, din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA (CNM ASTRA). În tradiţia populară românească, în această zi, prima a noului an conform calendarului iulian, copiilor şi fetelor le erau oferite mici daruri sub forma unor obiecte-amuletă, despre care se considera că sunt aducătoare de noroc - în general monede de aur sau argint. Acestea erau prinse la mână sau la gât cu ajutorul unui şnur bicolor, iniţial alb-negru, ca împletire a iernii cu primăvara, a întunericului cu lumina, a binelui cu răul, după cum a transmis Biroul de presă al CNM ASTRA. Ulterior, moneda a fost înlocuită de alte obiecte cu valoare simbolică, şnurul fiind alb-roşu, dar semnificaţia rămânând aceeaşi: mărţişoarele poartă noroc, feresc de rele şi de boli, aduc frumuseţe, sănătate şi fericire, mai arată CNM ASTRA.