Prinos de laudă adus Sfântului Nectarie la Mănăstirea Radu Vodă

Ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina a fost prilej de bucurie duhovnicească pentru întreaga lume ortodoxă, dar mai ales pentru comunităţile care îl au ca ocrotitor spiritual. Între acestea, Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti a celebrat în chip deosebit sărbătoarea unuia dintre ocrotitorii spirituali, care de 18 ani binecuvântează obştea monahală şi pelerinii prin sfintele sale moaşte. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte ­Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori.

Recunoscut ca tămăduitor şi grabnic-ajutător tuturor celor care îl cheamă cu credinţă în rugăciune, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina este cinstit în chip deosebit în întreaga lume. În evlavia poporului român, el ocupă un loc de cinste, numeroşi pelerini mergând să se închine la sfintele sale moaşte în biserica ctitorită de el la Eghina, dar şi în alte locuri binecuvântate de prezenţa unor părticele din cinstitele sale moaşte. Între aceste locuri, Mănăstirea Radu Vodă din centrul Capitalei este de 18 ani loc de pelerinaj neîntrerupt pentru credincioşii care caută ajutorul sfântului făcător de minuni.

Festivităţile prilejuite de sărbătorirea ocrotitorului spiritual al aşezământului monahal au debutat sâmbătă, 7 noiembrie, când raclele cu moaştele sfinţilor tămăduitori Nectarie de la Eghina şi Efrem cel Nou de la Nea Makri au fost aşezate spre închinare în noul foişor amenajat în curtea mănăstirii. În ziua hramului, mulţime de credincioşi şi pelerini au participat la Sfânta Liturghie săvârşită în Altarul deschis al mănăstirii de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de clerici, din care au făcut parte părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte; părintele arhimandrit Nectarie Şofelea, stareţul aşezământului monahal bucureştean și Exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor; părintele arhimandrit Policarp Chiţulescu, consilier patriarhal; precum şi alţi slujitori. În cadrul Sfintei Liturghii a fost rostită şi o rugăciune de pomenire pentru toţi ctitorii, stareţii, ostenitorii, închinătorii şi binefăcătorii vetrei monahale.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit despre viaţa Sfântului Ierarh Nectarie, marcată de numeroase greutăţi şi încercări, pe care însă le-a depăşit prin răbdare, credinţă şi dragoste de Dumnezeu.

„În ziua de 8 noiembrie 1920, la ora 22:30, în spitalul Areteo din Atena, trecea la Domnul Episcopul Nectarie, cel iubit de cei evlavioși şi dispreţuit de cei răi, cel care a arătat semne minunate atât în timpul vieţii, cât şi după părăsirea acestei lumi. Încă de la început a trecut prin greutăţile vieţii, cu puţine bucurii şi cu mărunte răsplătiri din partea acestei lumi. Pe când era doar un copil, a plecat să muncească, trudind de dimineaţă până seara, neavând îmbrăcăminte sau încălţăminte potrivite. S-a nevoit şi în alte feluri de îndeletniciri, până când şi-a închinat viaţa lui Dumnezeu, la 30 de ani. Chiar şi ca slujitor al lui Dumnezeu, ca preot sau ierarh al Pentapolei, s-a lovit de invidia neprietenilor săi, care l-au acuzat în faţa Patriarhului Alexandriei că doreşte să îi ia locul. Şi aceste atacuri nefondate au venit din partea celor care ar fi trebuit să îi arate iubire, nu invidie. A fost obligat să se întoarcă în ţara sa ca un străin, neprimind ajutor, ci fiind şi aici confruntat cu lupte din partea dușmanilor. În ultima parte a vieţii sale, într-o perioadă de războaie şi de lipsuri, sfântul a primit o cumplită boală, fiind internat la Atena, unde s-a pregătit pentru întâlnirea cu Marele Arhiereu. Aici şi-a dat duhul în mâinile Domnului, după o viaţă plină de încercări de la oameni, pe care el şi-a pus-o însă în slujba lor şi a lui Dumnezeu”, a spus ierarhul.

Totodată, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a subliniat faptul că Sfântul Ierarh Nectarie a fost cinstit ca om al lui Dumnezeu atât în viaţă, cât şi după trecerea la veşnicele locaşuri, nenumărate minuni şi vindecări petrecându-se prin rugăciunile sale sau prin sfintele sale moaşte: „Biserica Ortodoxă de pretutindeni îl cinsteşte. El a fost slujitor vrednic şi om al lui Dumnezeu, o slugă credincioasă care lasă o pildă luminoasă Bisericii, lasă un exemplu celor care cred în puterea lui Dumnezeu. De multe ori, oamenii au spus cuvinte frumoase despre el. Atunci când predica, atunci când slujea ca profesor la Atena, a fost cel mai iubit dascăl. La Eghina, prin rugăciunile sale, Dumnezeu a îndestulat pământul cu apă în vreme de mare secetă, dar a izgonit şi lăcustele care distrugeau culturile locuitorilor insulei. A fost mereu atent la nevoile oamenilor, oferind din puţinul pe care îl avea celor mai nevoiaşi. În acest fel, locuitorii insulei şi mai ales soborul mănăstirii ctitorite de el la Eghina şi-au dat seama că Episcopul Nectarie era om sfânt, pe care Dumnezeu îl asculta întotdeauna. După trecerea la Domnul, acest lucru a fost confirmat prin multe minuni. Haina cu care era îmbrăcat când a murit a dăruit vindecare unui om paralizat care se chinuia de mult timp în spital. Multe minuni s-au săvârşit la mormântul său, mulţi bolnavi şi suferinzi venind aici pentru a lua vindecare. După 33 de ani, sfintele sale moaşte au fost dezgropate, fiind de atunci izvor de vindecare pentru mulţi, chiar şi în cazuri unde medicii considerau suferinţa incurabilă”.

În încheiere, ierarhul l-a felicitat pe părintele arhimandrit Nectarie Șofelea cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice, oferindu-i un frumos buchet de flori din partea întregului sobor slujitor, apreciind efortul pe care stareţul îl depune pentru înfrumuseţarea vetrei monahale. De asemenea, părintele arhimandrit a mulţumit Preasfinţiei Sale pentru slujire şi pentru cuvântul de binecuvântare, îndemnând pe toţi credincioşii prezenţi să îşi pună nădejdea în Dumnezeu şi în cei care s-au făcut bineplăcuţi Lui.

„Sărbătoarea Sfântului Nectarie de anul acesta este specială pentru că se împlinesc 100 de ani de la trecerea la Domnul a acestui mare ierarh. Sfintele sale moaşte au venit în mănăstirea noastră în urmă cu 18 ani, înţelegând prin aceasta dragostea lui pentru poporul evlavios. Sfântul a venit în mijlocul nostru pentru cei în nevoie, pentru cei în suferinţe. Toţi am apelat la ajutorul său şi toţi am primit ajutorul lui atunci când am avut nevoie. Să fim în continuare ataşaţi de cuvântul Mântuitorului, apropiaţi de sfinţii Săi, care sunt prietenii şi ocrotitorii noştri. În aceste vremuri trebuie să ne punem nădejdea în Dumnezeu şi în ocrotirea sfinţilor Săi, pentru că de la Domnul ne vine tot ajutorul”, a spus părintele arhimandrit Nectarie Şofelea.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul psaltic „Potirul” al Mănăstirii Radu Vodă.