În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Reforma limbii de cult în Biserica Ortodoxă a Rusiei
Biserica Ortodoxă Rusă se pregăteşte pentru o reformă a limbii sale liturgice. În eparhii a început să circule un document despre rolul slavonei în viaţa bisericească modernă, fiind totodată disponibil pe grupurile de discuţii pe internet, informează portalul RIA Novosti.
"Slavona este un mijloc foarte important pentru a menţine unitatea şi tradiţiile în interiorul Bisericii, dar, pe de altă parte, textele liturgice în slavonă pot fi simplificate", a declarat Arhimandritul Kirill Govorun, un oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse. "Se propune ca mai multe cuvinte complicate din slavonă să fie înlocuite cu unele mai simple din aceeaşi limbă", a spus el. "Tendinţa generală este aceea de a face în aşa fel încât mesajul Bisericii în societatea modernă să fie mai transparent şi mai uşor de înţeles. Acesta este sensul procesului de adaptare a limbii slavone", a spus Kirill, care este secretarul Comitetului pentru Educaţie al Bisericii. Modificările au în vedere spre exemplu cuvântul "zhivot", care se traduce în slavonă prin "viaţă", dar înseamnă "stomac" în rusa modernă şi de aceea va fi înlocuit cu termenul rusesc "zhizn". De asemenea, vor fi înlocuite şi unele cuvinte greceşti cu echivalentele lor din limba rusă. Limba slavonă vorbită în timpul serviciului religios este provenită din slavona veche din timpul Sfinţilor Chiril şi Metodiu, din secolul al IX-lea. Pronunţia limbii şi ortografia au fost adaptate, iar unele cuvinte au fost înlocuite cu altele noi. (Cristian Bostan)



.jpg)
