Sfânta Cuvioasă Parascheva cinstită la Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale

De sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, 14 octombrie 2022, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, care se numără între cele 24 de biserici bucureștene care și-au sărbătorit hramul. Preafericirea Sa a vorbit despre istoricul cinstirii moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva, subliniind și evlavia credincioșilor din Capitală față de aceasta. În Paraclisul istoric se păstrează o raclă ce adăpostește un veșmânt care a acoperit pentru o perioadă cinstitele moaște ale sfintei cuvioase, la care credincioșii s-au putut închina în ajun și în ziua sărbătorii, la Catedrala Patriarhală.

În cuvântul de învă­țătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre familia Sfintei Cuvioase Parascheva și începuturile vieții ei evlavioase.

„Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit la început secolului al 11-lea. S-a născut într-o familie de cre­dincioși ortodocși evlavioși și înstăriți din Epivata Traciei. Ea și fratele său, Eftimie, erau singurii copii ai părinților lor. Din pruncie a fost înclinată spre evlavie, spre rugăciune. Părinții le-au oferit o educație aleasă ei și fratelui său, care a devenit mai târziu Episcop al Maditului și după moarte, sfânt izvorâtor de mir. După puțină vreme a copilăriei, tatăl lor a murit și mama acestor doi copii i-a crescut în această evlavie ortodoxă puternică. Sfânta Parascheva din tinerețe era foarte milostivă. Adesea oferea mâncare și haine copiilor săraci. Într-o zi a oferit chiar cruciulița de aur pe care o purta la gât unui copil sărac și i-a luat crucea lui de lemn. Era evlavioasă, rugătoare și milostivă. La vârsta de 10 ani a trecut la Domnul și mama ei. Auzind într-o zi la biserică versetul din Evanghelia după Sfântul Matei în care Mântuitorul îi spune tânărului bogat să vândă toată averea sa și să o împartă săracilor, a luat acest îndemn ca și când ar fi fost adresat ei. A hotărât să viețuiască în rugăciune toată viața și în sărăcie, în simplitate, în post și nevoință”, a spus Preafericirea Sa.

 În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat de ce Sfânta Cuvioasă Parascheva este pomenită în data de 14 octombrie, expunând apoi și contextul aducerii moaștelor sfintei la Iași în anul 1641.

„Ea a trecut la Domnul pe la anul 1030 sau 1035. După 200 de ani, în 1235, împăratul Ioan Asan al 2-lea al Țaratului româno-bulgar a cerut împăratului bizantin permisiunea ca să ducă moaștele Sfintei Parascheva la Târnovo, în capitala țaratului. Acolo s-a construit pentru ea o biserică mare. Procesiunea cu depunerea moaș­telor Sfintei Cuvioase Parascheva la Târnovo s-a făcut în data de 14 octombrie. De atunci, ziua de 14 octombrie este ziua de pomenire a Sfintei Parascheva până astăzi. Au stat moaștele ei la Târnovo ca ocrotitoare a țaratului până în 1393, când capitala a fost ocupată de otomani. Moaștele au fost mutate la Vidin pentru scurt timp, probabil în 1396, când otomanii au desființat Țaratul româno-bulgar. Atunci, moaștele ei au fost duse la Belgrad și au stat din anul 1396 până în anul 1521, când otomanii au ocupat și Serbia și au transformat-o în pașalâc turcesc. Atunci, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a oferit daruri multe sultanului și i-a cerut să permită aducerea moaștelor Sfintei Parascheva de la Belgrad la Constantinopol. Astfel, moaștele au fost aduse în anul 1521 în Constantinopol și au stat în mai multe biserici. În 1601 au fost transferate la Biserica «Sfântul Gheorghe» din Fanar. După 40 de ani, la cererea domnitorului Vasile Lupu al Moldovei, Patriarhia Ecumenică i-a oferit moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și au fost duse la Iași, în capitala Moldovei. În data de 13 iunie 1641 au ajuns în Iași și au fost așezate într-o biserică nouă special construită pentru moaștele ei, și anume Biserica «Sfinții Trei Ierarhi», care pare ca un chivot din piatră sculptată în exterior”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Sfânta Parascheva este o pildă de lumină”

De asemenea, Preafericirea Sa a evidențiat că Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva se deosebeș­te de celelalte acatiste ale sfinților deoarece consemnează în mod concentrat formele ajutorului pe care ea îl oferă credincioșilor: „Sfânta Cuvioasă Parascheva, prin moaș­tele ei, în diferite țări, a devenit foarte populară. Ea este ocrotitoarea Moldovei, dar și a tuturor pelerinilor ortodocși. De aceea, până astăzi ea este mult cinstită și i se spune «mult folositoare». Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva este unul neobișnuit. În el nu se vorbește despre viața ei, cum se obișnuiește în celelalte acatiste, ci se vorbește despre ajutorul oferit de ea celor care se roagă ei. Această frază «Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!» rezumă toate binefacerile pe care ea le-a arătat celor care vin să se roage ei și îi cinstesc sfintele moaște. Sfânta Parascheva este o pildă de lumină de-a lungul secolelor în mai multe popoare. Ea ne arată că nu vârsta contează foarte mult pentru dobândirea sfințe­niei, ci intensitatea iubirii credinciosului față de Hristos. Sfânta Parascheva este un dascăl pentru toți credin­cioșii, dar și pentru tineri. Ea arată că din tinerețe a fost evla­vioasă, educată să se roage, să-L laude pe Dumnezeu și să-i ajute pe cei sărmani. A arătat deodată iubire față de Dumnezeu prin rugăciune și iubire față de semeni prin fapte bune”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit apoi că în Capitală există 24 de biserici care o au ocrotitoare pe Sfânta Parascheva, ceea ce arată că bucureștenii au o mare evlavie față de această sfântă.

„În România există aproape 500 de biserici care au hramul închinat Sfintei Cuvioase Parascheva. În mod surprinzător, orașul care are cele mai multe biserici închinate ei este capitala României, municipiul Bucu­rești. Are 24 de biserici închinate Sfintei Cuvioase Parascheva, fie ca primul, al doilea sau al treilea hram. În total, în Arhiepiscopia Bucureș­tilor sunt 50 de biserici puse sub ocrotirea ei. Evlavia bucureș­tenilor față de Sfânta Cuvioasă Parascheva a sporit foarte mult în anul 1944, către sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial când, de teama de a nu fi profanate de soldații veniți din Uniunea Sovietică, cinstitele ei moaște  au fost mutate la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, care astăzi se numește Mănăstirea Samurcă­șești din localitatea Ciorogârla. Aici au stat mai bine de șase luni, din 10 aprilie 1944 până în 27 octombrie 1944. Apoi, au fost aduse, inițial pentru  câteva zile, și depuse în pridvorul Catedralei Patriarhale. Dar atât de mare a fost dorința credincioșilor bucureșteni și din împrejurimi să se închine Sfintei Cuvioase Parascheva, încât au stat trei săptămâni, din 27 octombrie până în 13 noiembrie”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

La final, Preafericirea Sa i-a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfintei Cuvioase Parascheva și derivate, dorindu-le ani mulți cu sănătate, pace, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu prin sfinții Săi.