Biserica Ortodoxă l-a pomenit în data de 8 mai, pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan. Cu această ocazie, mănăstirea hunedoreană Prislop şi-a sărbătorit hramul. Mii de credincioşi, au participat, ca de fiecare dată, la sărbătoarea lăcaşului de cult. În acest an, alături de pelerini s-au aflat Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, şi Preasfinţitul Daniil, Episcopul Daciei Felix.
Ca în fiecare an, drumurile a numeroşi pelerini din ţară s-au îndreptat spre mănăstirea hunedoreană pentru a participa, la Prislop, la serbarea hramului, în ziua de pomenire a Sfântului Ioan Evanghelistul. Alături de credincioşii veniţi în număr impresionant s-a aflat Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, împreună cu Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, şi Preasfinţitul Daniil, Episcopul Daciei Felix. La Sfânta Liturghie oficiată în altarul de vară din curtea mănăstirii a participat şi un număr mare de preoţi şi diaconi.
„Îi mulţumim lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să fim astăzi, aici, împreună şi să Îl rugăm pe Dumnezeu să binecuvânteze viaţa noastră, să ne dea putere să ne împlinim misiunea, fiecare acolo unde suntem chemaţi să fim“, a spus PS Episcop Gurie. După oficierea Sfintei Liturghii, a avut loc o slujbă de pomenire a părintelui Arsenie Boca în cimitirul mănăstirii.
De aproape şapte secole, Mănăstirea Prislop reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. În decursul existenţei sale de peste şase veacuri, mănăstirea a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viaţa românilor transilvăneni. Mănăstirea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Sfântul Nicodim, ulterior canonizat, considerat astăzi drept reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. În această mănăstire şi-au dus viaţa Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop şi părintele Arsenie Boca (1910-1989), personalitate marcantă a monahismului românesc din secolul XX, numit şi „Sfântul Ardealului“.
În șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
Staționarul 2 al Spitalului Județean de Urgență Reșița a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 29 aprilie. În ultima perioadă a fost amenajat în totalitate paraclisul din incinta acestei unități medicale,
În inima Lugojului s-a desfășurat o sărbătoare a sunetului și a sufletului: Festivalul „Glas dă toacă la Logoj”, ediția a doua. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
În vremea aceea erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele,
Fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus, pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, și având mare preot
Sfântul Irodion s-a născut în 1821 la Bucureşti, primind la botez numele de Ioan. Auzind de faima Mănăstirii Cernica, s-a dus acolo să-l întâlnească pe Sfântul stareţ Calinic. Cu
Sf. Teodor Studitul, Cateheza 73, Catehezele mici, Doxologia, Iași, 2018, pp. 297-299 Frați și părinți, amintindu-ne Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos, pururea ne străpungem sufletul, dar mai ales
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
Omul a fost creat liber de Dumnezeu, libertatea ţinând de chipul lui Dumnezeu imprimat în el. Libertatea omului era dorită a se exprima neîngrădită în câmpul binelui, spre a face din el un creator cu
Dacă Hristos n-a înviat, spune marele Pavel, zadarnică este credința voastră (Corinteni I 15, 17). Nu degeaba diavolul se dă peste cap să ne convingă că Lumina Sfântă care se coboară în Sâmbăta Mare
