Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „Tristeţea” chirurgilor

„Tristeţea” chirurgilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ostin Mungiu - 06 Noi, 2012

Ca şi în alte domenii şi lumea medicală evoluează, atât pe planul cercetărilor fundamentale, cât şi în clinici. Câteva dintre aceste progrese vă sunt prezentate succint:

 

- Experienţe efectuate la şoareci au arătat că, dacă sunt supuşi unor teste de "învăţare", se formează neuroni noi, cu capacitate de memorizare mai bună decât a neuronilor "vechi". Cercetările au fost efectuate la Institutul Pasteur din Paris printr-o metodă nouă, numită optogenetică, care permite identificarea neuronilor noi cu un fascicul de lumină colorată. Aceste cercetări pot avea o importanţă deosebită pentru combaterea maladiilor neurodegenerative, cum ar fi bolile Parkinson şi Alzheimer. Apare importantă menţinerea activităţii neuronale, pentru că aceasta dă naştere la noi sinapse şi neuroni, astfel că, ar fi de reţinut expresia "creierul nu se uzează decât dacă nu te serveşti de el";

 

 

- Un medicament retroviral utilizat în tratamentul SIDA a fost autorizat în Statele Unite şi pentru prevenirea acestei boli grave. Eficacitatea sa este de 90%, dacă este luat zilnic, şi de 75%, dacă este luat numai 4 zile din 5. Urmând exemplul Statelor Unite, în Franţa, s-au declanşat studii clinice pentru evaluarea acestui medicament, al cărui nume este Truvada;

 

 

- Se ştie că aproximativ 10% dintre persoane suferă de ulcer gastro-duodenal. Această afecţiune se trata altădată numai pe cale chirurgicală, dar, în 1985, doi australieni, Robin Warren şi Barry Marshall (Premiul Nobel pentru Medicină în 2005), au reuşit să demonstreze că în cele mai multe cazuri ulcerul se datorează unui microb numit Helicobacter pylori. S-a observat că microbul poate fi eradicat printr-un tratament cu antibiotice (amoxicilină şi claritromicină), care face inutilă operaţia. De aceea, astăzi, intervenţiile chirurgicale în această boală se fac numai pentru complicaţii (hemoragie şi perforaţii). Evident, chirurgii au avut de pierdut de pe urma acestei descoperiri, dar au continuat cu operaţiile de scoatere a apendicelui, care sunt foarte frecvente (în Franţa se fac 800.000 de astfel de intervenţii anual!). Iată însă că şi aici este pe cale să se producă o "revoluţie" în dauna chirurgilor, deoarece studii efectuate, în ultimii 15 ani, în Marea Britanie, tind să arate că un tratament cu antibiotice permite în 63% din cazuri să se evite operaţia. Rămân a avea indicaţii operatorii doar formele complicate, la care se intervine în urgenţă. Dar, pentru a determina gravitatea apendicitei, trebuie făcute investigaţii sofisticate cu computerul tomograf. La aceste realităţi se adaugă şi ideea unor cercetători americani care susţin că departe de a fi un organ inutil, apendicele ar constitui o rezervă de "microbi buni", capabili să recolonizeze intestinul atunci când flora microbiană este perturbată, ca în cazul diareelor. Antibioticele utilizate sunt amoxicilina şi acidul clavulanic, cefotaxima (plus tinidazol sau metronidazol). Oricum trebuie reţinut faptul că în nici un caz nu trebuie să vă administraţi singuri, prin automedicaţie, un tratament cu antibiotice;

 

 

- O maladie genetică care afectează copii foarte mici (unul la o sută de mii) este hipofosfatazia. Boala poate fi mortală, deoarece se manifestă prin rahitism, fracturi şi insuficienţă respiratorie. Recent a fost găsit, în sfârşit, un tratament cu o enzimă sintetică, care înlocuieşte enzima malformată ce determină boala. Acest tratament a fost administrat la 11 copii. După şase luni, la cei mai mulţi fenomenele de rahitism se amelioraseră, iar după un an, şase dintre ei respirau fără ventilaţie artificială şi chiar mergeau. Deocamdată nu se cunosc efectele pe termen lung ale acestui nou tratament.