Un praznic de tradiţie pentru credincioşii craioveni

Praznicul Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, este sărbătorit în mod deosebit astăzi, la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“ din Craiova, care îi adăposteşte sfintele moaşte. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie este oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Prăznuirea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale cărui sfinte moaşte se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Craiova, a început de duminică, 10 august, atunci când preoţii şi diaconii slujitori, laolaltă cu credincioşii, au săvârşit slujba Vecerniei unită cu Litia. După slujbă, racla în care se găsesc părticele din moaştele Sfântului Nifon, ale Sfinţilor Serghie şi Vah şi ale Sfintei Muceniţe Tatiana, a fost purtată în procesiune în jurul sfântului locaş. Astăzi, în ziua praznicului, momentele liturgice încep prin săvârşirea Acatistului Sfântului Nifon şi a Ceasurilor, urmate de slujba Sfintei Liturghii, care va fi oficiată de IPS Părinte Irineu, de un sobor de preoţi şi diaconi.

Sfântul Ierarh Nifon, repere biografice

Sfântul Nifon, fost Patriarh al Constantinopolului, a fost chemat în Ţara Românească în anul 1502, în timpul domniei lui Radu cel Mare, pentru a reorganiza viaţa bisericească. În anul 1503, în calitate de Mitropolit al Ţării Româneşti, Sfântul Nifon a înfiinţat episcopiile Râmnicului şi Buzăului. La scurt timp părăseşte scaunul mitropolitan, în urma unui conflict cu domnitorul român, şi se retrage la Sfântul Munte Athos, de unde pleacă la Domnul în anul 1508. În anul 1517, la solicitarea domnitorului Neagoe Basarab, Mitropolitul Nifon este trecut în rândul sfinţilor, cu ziua de pomenire la 11 august. Drept mulţumire, monahii de la Sfântul Munte Athos îi dăruiesc domnitorului Neagoe Basarab capul şi o mână a Sfântului Nifon. Moaştele sunt aduse şi păstrate în Biserica Mănăstirii de la Curtea de Argeş până la 20 octombrie 1949, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte ca acestea să fie aduse la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru“ din Craiova, unde se găsesc şi astăzi.