De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Unitatea naţională - un dar sfânt şi o responsabilitate comună
Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat participanţilor la cea de a XIV-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia, 29 noiembrie - 2 decembrie 2010.
Invitaţia pe care Domnul Profesor Victor Crăciun – Preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni - ne-a adresat-o, de a participa la cea de-a XIV-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia, ne onorează. Însă multele obligaţii pe care le avem de îndeplinit la Bucureşti nu ne permit participarea fizică la acest eveniment, dar sufleteşte suntem de faţă, binecuvântăm lucrările Congresului şi dorim participanţilor mult succes. Este cunoscut tuturor faptul că Biserica Ortodoxă Română, Maica spirituală a poporului român, doreşte să-i adune pe toţi fiii neamului laolaltă, în comuniune şi conlucrare frăţească. Prin urmare, aproape peste tot în lume unde, din diverse motive, s-au stabilit românii, Biserica noastră încearcă să organizeze pentru ei o asistenţă spirituală şi pastorală corespunzătoare. Mărturii în acest sens sunt Mitropolia Basarabiei, Eparhiile ortodoxe române din Ungaria şi Serbia, eparhiile celor două Mitropolii din Europa Occidentală şi Centrală, Arhiepiscopia ortodoxă română a celor două Americi, Episcopia ortodoxă română a Australiei şi Noii Zeelande, precum şi unele parohii ortodoxe româneşti din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa. Reprezentanţii românilor de pretutindeni se întâlnesc anual la Alba Iulia, în preajma Zilei Naţionale. Locul de întrunire a participanţilor la Congresul Spiritualităţii Româneşti are valoare simbolică profundă, pentru că la Alba Iulia s-au înfăptuit marile uniri: cea de la 1600 sub Mihai Viteazul şi cea de la 1 Decembrie 1918. În rugăciunea sa de la Marea Unire din 1918, Episcopul ortodox român Miron Cristea al Caransebeşului, viitorul Patriarh al României, sub formă de rugăciune, spunea adevăruri de mare adâncime spirituală, zicând: "Doamne, Dumnezeul nostru, Tu eşti Părintele nostru, Tu ai văzut strâmtoarea părinţilor noştri şi ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă şi plecat spre pulbere era sufletul lor, şi trupul lor lipit de pământ… Iar acum mântuire ai trimis nouă şi toate marginile pământului văd mântuirea Dumnezeului nostru." 1 Noi credem că şi astăzi, deşi trăim într-o lume pluriconfesională şi multiculturală, când România face parte din Uniunea Europeană, cu toate greutăţile pe care le-a declanşat criza economică, simptom al unei adânci crize morale de credibilitate, Dumnezeu ne va ajuta să biruim multiplele încercări şi lipsuri, dacă vom cere ajutorul Lui şi vom cultiva coresponsabilitatea şi unitatea naţională. În consecinţă, este de mare importanţă ca românii, oriunde s-ar afla ei, să asculte îndemnul Sfântului Pavel, Apostolul neamurilor, care zice: "Să umblaţi cu vrednicie… îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii" (Efeseni 3, 1-3). Aşadar, în unire se află puterea şi demnitatea, binecuvântarea şi bucuria unui popor. Dezbinarea, însă, este ucigătoare şi umilitoare pentru un popor, deoarece ea slăbeşte şi degradează viaţa acestuia. Uniţi în "cuget şi simţiri", putem birui dificultăţile şi încercările vieţii. Unirea întăreşte şi înalţă un popor. Să luăm pildă de la corifeii Marii Uniri, pe care-i admirăm totdeauna pentru unitatea lor de acţiune şi pentru realizările care au urmat după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Biserica, prin rugăciune, cuvânt şi faptă, cultivă darul sfânt al unităţii şi demnităţii naţionale, deoarece adevărata libertate nu se află nici în dezbinare, nici în indiferenţa egoistă, ci ea se află în starea de comuniune şi cooperare pentru săvârşirea binelui comun! Regretăm acum că, pentru prima oară, cel care altădată era sufletul Congresului Spiritualităţii Româneşti - poetul Adrian Păunescu - nu mai este prezent la lucrări. Dumnezeu să-l odihnească în lumina drepţilor care au apărat şi cultivat în lume demnitatea persoanelor şi a popoarelor! Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvinteze comuniunea şi cooperarea dumneavoastră la Congresul Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia şi să vă dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie întru mulţi şi binecuvântaţi ani! Cu părintească binecuvântare şi deosebită preţuire, † DANIEL, Patriarhul României 1 Ilie Şandru-Valentin Borda, Patriarhul Miron Cristea, Editura Petru Maior, Târgu Mureş, 1998, p. 111