▲ Ambasada Ucrainei în România a comemorat, ieri, la Bucureşti, împlinirea a 75 de ani de la „Foametea ucraineană“ din perioada 1932-1933 - rămasă în istorie sub denumirea de Holodomor -, printr-o ceremonie solemnă de preluare a făcliei simbolice „Lumânarea nestinsă“, desfăşurată la Palatul Parlamentului ▲ După ceremonia de la Palatul Parlamentului, „Lumânarea nestinsă“ va străbate cinci judeţe - Caraş-Severin, Timiş, Maramureş, Suceava şi Iaşi - şi va fi predată, pe data de 29 septembrie, Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei Albiţa, din judeţul Iaşi ▲
Ambasada Ucrainei în România a comemorat, ieri, la Bucureşti, împlinirea a 75 de ani de la „Foametea ucraineană“ din perioada 1932-1933 - rămasă în istorie sub denumirea de Holodomor -, printr-o ceremonie solemnă de preluare a făcliei simbolice „Lumânarea nestinsă“, desfăşurată la Palatul Parlamentului. Ceremonia a fost precedată de un parastas de pomenire a victimelor Holodomorului, oficiat la Catedrala Sf. Spiridon Nou. Manifestări de comemorare a victimelor acestei tragedii, în care şi-au pierdut viaţa milioane de ucraineni, au loc în toată lumea şi sunt organizate de Guvernul de la Kiev, în colaborare cu Uniunea Mondială a Ucrainenilor, sub sloganul „Lumânarea nestinsă“. Făclia simbolică „Ucraina ţine minte, lumea recunoaşte“ este purtată prin 33 de ţări de pe toate continentele, printre care şi România. La Bucureşti, făclia a ajuns din Republica Elenă şi a fost preluată de ambasadorul Ucrainei în România, Markyan Kulyk. După ceremonia de la Palatul Parlamentului, „Lumânarea nestinsă“ va străbate cinci judeţe - Caraş-Severin, Timiş, Maramureş, Suceava şi Iaşi - şi va fi predată, pe data de 29 septembrie, Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei Albiţa, din judeţul Iaşi.
Federaţia Rusă neagă faptul că Holodomorul ar fi fost un genocid etnic
Foametea ucraineană (1932-1933), cunoscută şi sub termenul de Holodomor, a fost unul dintre cele mai tragice momente pe care l-a trăit poporul ucrainean în istoria modernă. Holodomorul este denumit şi „genocidul ucrainean“, considerându-se că acesta a fost pus la cale de guvernul sovietic, în frunte cu şeful de atunci al statului, Iosif Visarionovici Stalin. Federaţia Rusă neagă însă, în mod oficial, faptul că Holodomorul ar fi fost un genocid etnic. Un pas înainte spre recunoaşterea acestei tragedii l-a constituit Declaraţia comună a Naţiunilor Unite, din data de 10 noiembrie 2003, făcută cu ocazia celei de-a 70-a comemorări a Marii foamete din Ucraina, care susţinea, în mod oficial, că Holodomorul a fost o tragedie. La data de 28 noiembrie 2006, Parlamentul Ucrainei a aprobat o rezoluţie care cataloga foametea forţată din perioada sovietică un act de genocid împotriva poporului ucrainean. Ţări ca Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Estonia, Georgia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Vaticanul au recunoscut în mod oficial Holodomorul, ca act de genocid. Prin rezoluţia adoptată de Parlamentul ucrainean, s-a stabilit ca a patra sâmbătă din luna noiembrie să fie declarată ziua oficială de comemorare a milioanelor de ucraineni care au murit în urma Holodomorului şi a represiunilor politice. În cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost înaintată, la data de 25 ianuarie 2008, un proiect de rezoluţie privind condamnarea Holodomorului.
.jpg)
