Manifestările Zilele Şaguniene 2021 au continuat vineri, 26 noiembrie, cu o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu. Sesiunea de comunicări a avut loc în mediul online, din cauza restricţiilor impuse în această perioadă de pandemie, şi a fost condusă de decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Daniel Buda.
Au fost prezenţi la manifestarea din mediul online cadre didactice de la facultatea sibiană, membri ai administraţiei eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului, doctoranzi, studenţi şi invitaţi.
În cadrul sesiunii, au fost prezentate mai multe referate, cu o tematică diversă şi de interes pentru teologia contemporană. Astfel, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr și asist. univ. dr. Dragoș Boicu au susţinut comunicarea intitulată „Despre controversata chestiune a donatismului”, iar pr. conf. univ. dr. Constantin Valer Necula a prezentat referatul numit „Preocupări în cercetarea catehetică și omiletică sibiană 2020-2021: realizări și perspective”.
Sesiunea de comunicări a continuat cu prezentarea prof. univ. dr. Paul Brusanowski intitulată „Situația canonică și juridică a Bisericii Greco-Catolice din Transilvania și Ungaria”. Mai apoi, lect. univ. dr. Ciprian Iulian Toroczkai a vorbit despre „Ortodoxia românească din Spania. Configurație canonică și provocări pastoral-misionare astăzi”, iar pr. conf. univ. dr. Nicolae Moşoiu a prezentat comunicarea „Considerații cu privire la termenii hristologiei pauline și la critica feminista a limbajului despre Dumnezeu”.
În ultima parte a sesiunii, pr. dr. Radu Gârbacea a susţinut prezentarea „The Homily in transfigurationem Domini (BHGn 1980a): A Compilation Using Proclus of Constantinople”, iar pr. prof. univ. dr. Daniel Buda a prezentat comunicarea intitulată „Elemente de teologie a istoriei în H.E. a lui Eusebiu de Cezareea”.
Zilele Şaguniene vor continua la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu cu un colocviu al masteranzilor şi doctoranzilor instituţiei, eveniment care va avea loc mâine, 27 noiembrie, de la ora 9:00, tot în mediul online.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
