Istoria Arcului de Triumf din Bucureşti

Arcul de Triumf este monument reprezentativ din Capitală ce simbolizează victoria României în Primul Război Mondial şi Marea Unire de la 1918.

Monumentul a fost proiectat de Petru Antonescu şi construit în perioada 1921-1922. Înainte de a fi ridicat aşa cum îl ştim astăzi, Arcul de Triumf a avut mai multe variante, toate cu caracter provizoriu. Astfel, după momentele istorice din anii 1848, 1859, 1878, 1906 şi 1918, edilii Bucu­reş­tiului s-au gândit să ridice fiecare câte un arc de triumf. Dar au fost clădite din materiale nerezistente în timp, precum lemn, butaforie sau ghips.

Arcul de Triumf din 1918 fusese şi el construit dintr-un material care nu rezista ploilor, astfel încât primarul Matei Gh. Corbes­cu a venit cu propunerea să fie ridicat un nou Arc de Triumf din lemn. A fost criticat aspru, iar George Enescu i-a scris atunci primarului: „Dar adevăratul Arc de Triumf pe când?” Prin urmare, în 1922, comisia care se ocupa de organizarea serbărilor încoronării a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui arc de triumf pe şoseaua Kiseleff. Doar scheletul a fost turnat atunci în beton armat, iar frumoasele basoreliefuri în ipsos.

Grandiosul spectacol organizat la noul Arc de Triumf a evocat lup­ta poporului român pentru unitate statală. La sărbă­toa­re au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, dar și din Statele Unite ale Americii sau Japonia, ceea ce a însemnat o largă recunoaştere a României unite.

Monumentul s-a degradat însă atât de mult că, în 1930, oamenii se jenau cu aspectul lui, nedemn de Micul Paris. De-abia în 1932, în urma unui articol al lui Mihai Mora, intitulat „O datorie imperi­oasă”, situaţia deplo­rabilă a Arcului de Triumf revine în atenţia opiniei publice, decizându-se înlocuirea basoreliefurilor din stuc cu unele dăltuite în marmură de Ruşchiţa. Cons­tan­tin Baraschi, Alexandru Căli­nescu, Mac Con­s­tan­tinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea şi Costin Petrescu sunt sculptorii care au realizat noile basoreliefuri.

În 1935, banii pentru lucrările la renovarea Arcului de Triumf s-au strâns prin subscripţie publi­că, populaţia donând atunci în total 7 milioane de lei. Una dintre inscripţiile dăltuite pe Arcul de Triumf spune astfel: Glorie celor ce prin vitejia și prin jertfa lor de sânge au înfăptuit unitatea na­țională.

La diverse ocazii speciale, vizitatorii pot vedea cele patru expoziţii de fotografii şi heraldică amenajate în interiorul Arcului de Triumf, şi anume: Marele Răz­boi al Reîntregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boiereşti, Arcul de Triumf în imagini şi Marea Unire de la 1918.