Bază arheologică într-un oraş medieval lângă Dunăre

Situl arheologic atestat documentar în anul 1431, în timpul domniei voievodului Dan al II-lea, din comuna Giurgeni, Ialomiţa, va deveni, curând, o Bază pentru cercetători, aici urmând să fie inaugurată, la sfârşitul lunii octombrie, o clădire compusă din garsoniere, spaţii de expunere, dar şi pentru desfăşurarea unor lecţii de istorie. Pe aici au trecut Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, probabil Constantin Brâncoveanu.

„Cu siguranţă, acest sit se va dezvolta şi va acoperi obiectivul, acela de a lăsa amintire generaţiilor viitoare că în Bărăgan a existat viaţă urbană în Evul Mediu, că aici a existat civilizaţie la nivelul la care a existat, iar faptul că râul Ialomiţa nu se mai varsă prin şapte braţe în Dunăre, ceea ce la vremea respectivă constituia un mijloc de apărare excelent al oraşului, ci printr-un singur braţ, este un accident istoric. Ceea ce interesează actualitatea este punerea în valoare şi din punct de vedere ştiinţific, dar şi din punctul de vedere al dezvoltării socio-umane durabile a zonei“, a spus Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.

Autorităţile locale şi judeţene speră ca, odată cu punerea în valoare a acestui obiectiv istoric, în zonă să fie dezvoltat turismul, fapt care se va reflecta în starea economică a judeţului.

„Oraşul de Floci“ apare în documente la 1431, atunci când voievodul Dan al II-lea, fiul lui Mircea cel Bătrân, a dat libertate, printr-un act, negustorilor din Braşov să desfăşoare activităţi de comerţ în Ţara Românească în drumul lor spre Marea Neagră, fără a fi vămuiţi. Ca urmare, aici s-au dezvoltat diverse activităţi economice, printre care negoţul cu oi şi lână, de aici şi denumirea localităţii. Unii cercetători susţin că aici s-ar fi născut voievodul Mihai Viteazul. În timpul lui Matei Basarab, aici a fost cantonată o oaste de 1.500 de soldaţi pentru stăvilirea invaziilor tătare şi otomane. Pe aici au trecut Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, probabil Constantin Brâncoveanu, fiecare lăsând „amprente“.

Există documente potrivit cărora şi mama lui Mihai Viteazul, Teodora, a practicat negoţul pe aceste meleaguri, conform Agerpres.

Oraş fără ziduri, dar cu patru cetăţi

Oraşul este atipic faţă de celelalte cetăţi medievale din Ţara Românească, prin faptul că nu are ziduri de incintă, de cetate. Însă, el s-a dezvoltat pe nouă grinduri, pe nouă coline, printre acestea trecând apa Ialomiţei, legătura de pe un grind pe altul făcându-se prin podeţe. Până în prezent, pe trei dintre cele nouă grinduri au fost descoperite trei biserici, istoricii vorbind şi de a patra.

Florin Vlad, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa, susţine că „Biserica nr. 1, declarată monument, este ortodoxă, la intrarea în pronaos descoperindu-se piatra de temelie a ctitorului acestui edificiu, diverse monede, obiecte de podoabă, care au completat inventarul obiectelor găsite aici“.

Construcţiile din acest sit au fost descoperite cu aproximativ 30 de ani în urmă şi cercetate de arheologi, după care au fost acoperite, deoarece la vremea respectivă nu existau programe de conservare, de reabilitare şi de punere în valoare. Situl arheologic este înscris pe lista celor 12 situri arheologice naţionale prioritare ale Ministerului Culturii şi printre cele 40-45 de monumente istorice din Europa.