Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Cultura tradițională, o resursă ce trebuie valorificată etic

Cultura tradițională, o resursă ce trebuie valorificată etic

Galerie foto (7) Galerie foto (7) Cultură
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 25 Mai, 2022

Iașii au fost, la sfârşitul săptămânii trecute, locul de întâlnire a nu­me­roși specialiști, profesori, studenți, doctoranzi și pasionați de domeniile etnologie, antropologie culturală și cultură tradițio­nală, reuniți în cadrul unei noi ediții a Confe­rin­ței Interna­ționale de Etno-didactică. Manifestarea, organizată de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din cadrul filialei Iași a Academiei Române, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradi­țio­­nale Iași, continuă un demers anual, inițiat în 2015 de cercetătoa­rele Adina Hulubaș și Ioana Repciuc.

Tema propusă pentru acest an, „Soluții educa­țio­nale pentru valorificarea etică a patrimoniului cultural imaterial”, a adus împreună partici­panți din România, Republica Moldova, Marea Britanie, Finlanda, Germania, Serbia și Ucraina. Au fost două zile dense de comunicări, desfășurate în format hibrid, prilej bun de a pune în dezbatere și de a înțelege necesitatea abordării temelor legate de cultura tradițională în sistemul de educație, dar și de a cu­noaște modele educaționale deja existente atât în mediul școlar, cât și în cel universitar. Totodată, parti­ci­panții au pus o lupă mărită pe felul în care se valorifică azi patrimoniul cultural imaterial (PCI), aducând în discuție necesitatea adoptării unor soluții etice sănătoase pentru procesul de salvgardare.

„Astăzi încă se discută dacă folclorul, cunoașterea tradițională pot fi cu adevărat protejate printr-un mecanism juridic internațional. Evident, nici o lege din lume nu poate opri valul de inspirație și de imitație. Însă, desigur, există aspirații și la nivel național, și la nivel internațio­nal, printre specialiști, de a opri copierea fără discernământ, mutilarea, pierderea conținutului genuin”, a subliniat cercetătoarea Ioana Repciuc, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii. Conferința s-a constituit, așa cum a subliniat și Andrei Prohin, secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, și într-un „spațiu al dialogului”. Astfel au fost posibile discuții constructive centrate pe întreaga problematică derivată din insuficienta înțelegere a elementelor de patrimoniu cultural imaterial de către publicul larg și, nu de pu­ține ori, de către comunicatori. Abuzarea termenilor „arhaic”, „tra­di­țional”, „etno” în spațiul public a fost, de asemenea, adusă în discuție, ca și denaturarea elementelor de cultură tradițională de către „rapsozii de mass-media” invocați de cercetătoarea Adina Hulubaș, citând o sintagmă a antropologului Henri Stahl.

Soluții educaționale de transmitere a PCI

Despre eficiența învățării prin raportarea la elemente de cultură tra­di­țională a vorbit cu multă căldură Vanessa Achilles, cercetător german, facilitator UNESCO- ICH (Patrimoniu Cultural Imaterial - n.r.). În cadrul secțiunii în limba engleză, aceasta a prezentat câteva exemple de proiecte pe care le-a coordonat sub egida UNESCO în Europa și Asia, subliniind că acest tip de învă­țare creează punți între elevi, școli și casă și consolidează comunicarea intergenerațională.

Proiecte interesante de transmitere a elementelor de cultură tradi­țio­nală în școli și universități, dar și în cadrul instituțiilor și comunită­ților din Finlanda a prezentat Leena Marsio, coordonator al Convenției UNESCO de Salvgardare a PCI în această țară. Aceasta a explicat că prin educație trebuie transmisă și inteligență emoțională, nu doar con­ți­nuturi, iar elementele de cultură tradițională sunt excelente instrumente în acest sens.

O cale de a le vorbi elevilor despre folclor și tradiții și de a folosi PCI ca resursă educațională poate fi și lecția televizată, a fost concluzia comunicării  Natașei-Delia Maier, profesoară de limba română la Liceul Internațional IOANID din Bucu­rești, colaborator TVR în proiectul Teleșcoala. O altă perspectivă didac­tică a prezentat și conf. univ. dr. Petronela Savin, de la Universitatea din Bacău. Aceasta a coordonat un proiect în care au fost implicați 200 de studenți la specializarea Pedagogia învățământului școlar și pre­ș­colar, care au cercetat comu­nități și au adunat informații legate de dis­cursurile despre alimentație - rețete, coduri legate de comportamentul în fața hranei și în legătură cu aceasta. „Studenții au fost stimulați să înțeleagă relația dintre patrimoniul alimentar și factorii interculturali”, a subliniat conf. univ. dr. Petronela Savin, și să valorifice experiența și materialul cules în teren, într-o activitate didactică susținută la nivel preșcolar.

Tot în mediul universitar, de data aceasta de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a fost exersat cu succes un alt model educațional care apelează la resurse din cultura tra­dițională. Este vorba despre publicarea Revistei de Antropologie Culturală, realizată exclusiv de stu­denți, „o modalitate de a cunoaște mai bine omul și de a promova patrimoniul cultural”, după cum a caracteri­zat-o lector univ. dr. Maria Șpan, coordonatoarea acestui proiect.

Educația la nivel de comunitate

Însă și la nivelul publicului larg este nevoie, în permanență, de modele educaționale care să faciliteze cunoașterea, corecta înțelegere a elementelor de PCI, protejarea și valorificarea lor etică. Dar, așa cum a atras atenția și cercetătoarea Ioana Repciuc, pentru ca acest lucru să fie posibil, „trebuie să existe comunicare între cei care cercetează mesajul genuin și cei care promovează în diferite medii acel mesaj”.

Iar un mesaj corect poate fi transmis și prin intermediul unui atelier de revitalizare a culturii tradiționale, cum este cel înființat printr-un proiect al Centrului pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Brăila. Aici, a explicat Alina Sulicu, directoarea centrului, există 12 războaie de țesut cu ajutorul cărora sunt realizate țesături specifice zonei (marame, cămăși cu altiță). Sau prin descoperirea meșteșugului socăci­țelor (bucătăresele din comunități), ca formă de antreprenoriat social, realizată de Fundația Progress Bis­trița, sub coordonarea cercetătoarei Patricia-Smaranda Mureșan.

Înscris de cinci ani pe Lista Repre­zentativă UNESCO, și Mărți­șo­rul constituie o cale îndrăgită de a sonda cultura tradițională. „Asistăm azi la încercarea de a cunoaște mai profund tradiția Mărțișorului și de a revitaliza unele aspecte ale sale”, a menționat, într-o prezentare exhaustivă a acestui obicei, cercetătorul basarabean Andrei Prohin.

Însă din discursul public despre cultura tradițională nu trebuie exclusă comunitatea, cea care „transmite, recreează constant și asigură indentitate și continuitate” elementelor de patrimoniu și a cărei capacitate de a-și gestiona patrimoniul cultural propriu ar trebui sporită prin planuri corecte de salvgardare, după cum a subliniat cercetătoarea Adina Hulubaș.

Elementele patrimoniului cultural imaterial pot constitui și adevărate catalizatoare ale solidarității umane. Este și cazul modului în care sunt reevaluate, în prezent, elemente din cultura tradițională ucraineană și folosite ca mijloc de suport pentru a trece prin cumplitele momente ale războiului. Despre acestea a vorbit Oleksander Butsenko, facilitator UNESCO în Ucraina, care a invocat mai ales tradiția toloka din comu­ni­tățile mici, în care oamenii se ajutau reciproc când era vorba despre un volum mare de muncă (construirea unei case, recoltarea). Este ceea ce în spațiul românesc poartă denu­mi­rea de clacă. Simbolul toloka, revi­talizat în contextul războiului, s-a manifestat în adevărate mișcări de solidaritate printre ucraineni, chiar președintele Vladimir Zelenski invocându-l într-un discurs în care făcea apel la reconstrucția Ucrainei după război, printr-o toloka națională.

Citeşte mai multe despre:   folclor