Dosare pentru "Capitală culturală europeană 2021"

Pe 10 octombrie s-a încheiat perioada de aproape un an de zile (din 10 octombrie 2014) în care oraşe din România au putut să-şi depună candidatura pentru "Capitală culturală europeană în anul 2021".

În contextul provocărilor pe care le implică uşurinţa călătoriilor cetăţenilor UE între state, a fi capitală culturală (deci a avea posibilitatea de a prezenta în prim plan ce ai mai frumos şi mai de valoare) este o ţintă dorită de orice oraş.

Beneficiile raportate de oraşele care au deţinut până acum acest titlu sunt importante: „catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului şi a zonei”, „creşterea respectului de sine al cetăţenilor oraşului”, „dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competenţe, a unor noi oportunităţi pentru artişti şi pentru organizaţiile culturale”, „o mai bună înţelegere şi un profil mai bine definit la nivel internaţional, care se traduc adesea prin dezvoltarea oraşului şi o reputaţie mai bună”, după cum informează site-ul oficial al acestei importante acţiuni europene, www.capitalaculturala2021.ro .

Titlul de Capitală europeană a culturii se acordă în fiecare an cel mult unui oraş din fiecare dintre cele două state membre care apar în calendarul stabilit în anexa la Decizia nr.445/2014 /UE, care reglementează acţiunea Uniunii în favoarea evenimentului Capitală europeană a culturii pentru anii 2020-2033. Statele care au dreptul de a găzdui acţiunea Capitala europeană a culturii pentru anul 2021 sunt România şi Grecia. Autoritatea responsabilă în România de procedura de selecţie a oraşelor este Ministerul Culturii.

Aceast megaproiect cultural european datează din vremea când România încă nu visa să devină membră – anul 1985, dar acum deja iniţiativa este atât de bine văzută încât o sumedenie de oraşe din ţara noastră şi-au depus candidatura pentru "Capitală culturală europeană 2021".
Procedura de înscriere, cuprinsă într-un ghid, are două părţi: Decizia şi Chestionarul pentru selecţie. Primul document este Decizia. Acesta constituie baza oficială, temeiul juridic pentru acţiunea CEAC. Deşi este un document juridic, Decizia este uşor de înţeles şi este disponibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene (UE). Decizia a fost aprobată în aprilie 2014 de Parlamentul European şi de toate statele membre ale UE (reprezentate de ministerele responsabile de cultură). Decizia prezintă contextul acţiunii, obiectivele, criteriile şi etapele de selecţie, nominalizarea, monitorizarea şi evaluarea. Aceasta descrie totodată modalitatea de alcătuire a juriului responsabil de selecţie şi de monitorizare în componenţa căruia se află experţi independenţi. Al doilea document este Chestionarul pentru selecţie: lista întrebărilor la care toţi candidaţii trebuie să răspundă în etapa de selecţie. Întrebările sunt formulate pe baza Deciziei şi sunt organizate în mai multe domenii practice. Oraşele candidate prezintă Chestionarul completat în dosarul lor de candidatură.

Şi-au depus candidatura pentru anul 2021 oraşele: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Arad, Craiova, Brăila. Câştigătorul va fi într-o companie selectă de oraşe ale Europei. Iată care sunt câştigătorii ediţiilor anterioare: 1985-Atena, 1986-Florenţa, 1987-Amsterdam, 1988-Berlinul de Vest, 1989-Paris, 1990-Glasgow, 1991-Dublin, 1992-Madrid, 1993-Anvers, 1994-Lisabona, 1995-Luxemburg, 1996-Copenhaga, 1997-Salonic, 1998-Stockholm, 1999-Weimar, 2000- Reykjavík, 2001-Rotterdam, Porto, 2002-Bruges, Salamanca, 2003-Graz, 2004-Genova, Lille, 2005- Cork, 2006-Patras, 2007 Luxemburg , Sibiu, 2008- Liverpool, Stavanger, 2009-Linz, Vilnius, 2010- Essen, Istanbul, Pécs, 201- Turku, Tallinn, 2012-Maribor, Guimarães, 2013-Košice, Marsilia, 2014- Umeå, Riga, 2015-Mons, Plzeň, 2016-San Sebastián, Wrocław.