Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - iulie 1920

Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - iulie 1920

Galerie foto (1) Cultură
Data: 02 Iul, 2020

1 iulie - La Sibiu se înființează Școala de ofițeri activi de infanterie, primul comandant fiind colonelul Cristea Vasile, participant la luptele din Primul Război Mondial. În prezent, această școală funcționează sub denumirea de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.

9-10 iulie - Ziarul „Românul” relata discuțiile din Parlament, iar un subiect important în ca­drul dezbaterilor era cel al reformei agrare din Basarabia pentru care parlamentarii basa­ra­­beni au cerut împroprie­tă­rirea rapidă și consis­tentă a țăranilor.

14 iulie - Tot ziarul „Românul” publică știrea că „Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea a fost proclamat în unanimitate doctor de onoare al facultăței de teologie din Cernăuți, la pro­punerea profesorului dr. Romulus Cândea”.

15 iulie - „Gazeta de Transilvania” publica pe prima pagină infor­mația că în Ardeal, urmare a încheierii Tratatului de la Trianon, se ridicaseră starea de asediu și cenzura presei. În editorialul zilei se semnala: „Românii rămași sub stăpâ­nirea ungurească îndură azi și sufer cumplit, iar vina nu e numai a biciuitorilor lor, ci și a celor ce nu-și fac datoria de a interveni în criză. Să nu uite deci guvernul țării românești că blestemele isvorâte din durerea unei părți a neamului nostru apasă asupra tuturor cari nu-și fac datoria”.

16 iulie - În cadrul Conferinței de Pace are loc o întâlnire în locali­tatea Spa (Belgia), unde a fost semnat acordul privind reparațiile pe care Germania învinsă le datora Antantei. Prevederile acestuia sti­pulau că România primea o cotă de 1% din totalul de 132 de mi­liarde de mărci aur al reparațiilor germane și 10,55% din totalul repara­țiilor „orientale“ (de la Austria, Ungaria, Bulgaria) a căror valoare fusese calculată la 12 mi­liarde de mărci aur. În total, urma să fie despă­gubită cu 3,1 miliarde de mărci aur. Deoarece suma aco­perea doar 10% din valoarea pierderilor materiale înregistrate între 1916 şi 1918, guvernul român a refuzat sem­narea acordului.

20 iulie - La inițiativa savantului Emil Racoviță, a fost înființat, la Cluj, primul Institut Speologic din lume, un model pentru cer­cetare în acest domeniu; „Gazeta de Transilvania” își informa cititorii că în Parlamentul României Mari a fost depus un proiect care viza unificarea monetară a țării, astfel rublele și coroanele urmau să fie înlocuite de moneda națio­nală, leul.

25 iulie - Publicația ortodoxă „Foaia Diece­zană” de la Caran­sebeș informa că „Mitropo­litul Pimen al Moldovei a înaintat guvernului şi ministrului de război un memoriu cu privire la situa­ţiunea preoţilor militari, preconizând ideia unei reorganizări a clerului armatei spre a putea corespunde cerinţelor vremei”. În acest memoriu, mitropolitul des­crie noua stare de spirit creată de marele război, importanţa ro­lului ce-l poate avea preotul în rândurile oştenilor şi dă o direc­tivă de reorganizare a clerului militar. 

File de agendă

1 iulie - La Berlin se încheie lucrările Congresului de Pace, care a consacrat Indepen­dența de stat a României, dar și drepturile acesteia asupra Dobrogei (1/13 iu­lie 1878); 30 de ani de la Reunificarea Germaniei, iar Germania de Est acceptă marca germană ca monedă; 15 ani de la intrarea în circulație a „leului nou” (2005).

2 iulie - Se stinge din viață voievodul Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504); apare la Brașov publicația „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, editată de George Barițiu ca supliment lite­rar al „Gazetei de Transilvania”; la Vălenii de Munte, prin inițiativa lui Nicolae Iorga, se inaugurează prima ediție a Universității Populare de Vară (1908).

3 iulie - 85 de ani de la moartea lui André Citroën (1878-1935), inginer francez, fondator al companiei Citroën; 30 de ani de la decizia Academiei Române de a reprimi în rândurile sale 72 de membri corespondenți, cărora li s-a retras pe nedrept această calitate între anii 1948 şi 1989. 

4 iulie - 70 de ani de la prima emisie a postului de radio Europa Liberă (1950); Ziua națională a SUA.

5 iulie - 140 de ani de la nașterea actorului de revistă Constantin Tănase (1880-1945); Ziua justiției din România (se sărbătorește în prima duminică a lunii iulie).

6 iulie - 605 ani de la arderea pe rug a lui Jan Hus (1369-1415), reformator religios ceh și creator al limbii literare cehe; 420 de ani de la redactarea, la București, a unui hrisov în care Mihai Viteazul este intitulat „domn al Munteniei, Ardealului şi toată Ţara Moldovei”. Se confirma, astfel, și documentar prima unire politică a celor trei ţări româneşti din anul 1600; 235 de ani de la adoptarea dolarului ca monedă a SUA (1785); 135 de ani de la prima utilizare a vaccinului antirabic (1885) creat de Louis Pasteur.

8 iulie - Lucaci, „riitorul“ de la Școala Mănăstirii Putna, a finalizat copierea textului slavon și românesc al „Pravilei“, considerat cel mai vechi text juridic românesc (1581); În 1868, la Iași, Ion Creangă publică manualul „Metodă nouă de scriere și citire pentru anul clasei I-a primare“.

9 iulie - 420 de ani de la întemeierea de către Mihai Viteazul a Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia (1600); în Austria, la 1945, Aliații decid împărțirea Germaniei în patru zone de influență.

11 iulie - Începe Bătălia de la Mărăști, în care Armata a II-a română, sub conducerea generalului Alexandru Averescu, înfrânge armata germană (11-19 iulie 1917); Ziua internațională a populației pământului (instituită de ONU).

12 iulie - 545 de la încheierea Tratatului dintre Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504) și Matei Corvin, prin care domnul Moldovei a recunoscut suzeranitatea regelui Ungariei, primind în schimb sprijinul lui Matei Corvin în lupta împotriva turcilor (1475); Alexandru Ioan Cuza înființează Oficiul Central de Statistică Admi­nistrativă (1859), precursor al Institutului Național de Statistică.

13 iulie - 1920 de ani de la nașterea lui Iulius Cezar (100-44 î.Hr.), om politic roman, general și autor de proză latină.

14 iulie - Este tipărită „Palia de la Orăștie” (1582), prima traducere românească din Biblie (Geneza și Exodul), tipografi fiind „meșterul“ Șerban, fiul diaconului Coresi, și diaconul Marian; Ziua națională a Franței; în România are loc, la 1947, „afacerea Tămă­dău“, când 10 lideri ai PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, sunt arestați sub acuzația de încercare de a fugi în străinătate.

15 iulie - Ziua mărcii poștale românești (se celebrează prima emisiune de mărci poștale „Cap de bour”, 1858).

16 iulie - Are loc Marea Schismă dintre Bisericile creștine occidentale și cele orientale de rit bizantin (1054); are loc în România primul congres al medicilor (1921), prezidat de dr. Ioan Cantacuzino.

20 iulie - Se naște primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1868-1939); prințul Mihai devine, la doar 5 ani, rege al României în urma decesului bunicului său, regele Ferdinand I (1914-1927); Ziua aviației române și a forțelor aeriene; Ziua energeticianului (din 1992); Târgul de fete de pe Muntele Găina.

21 iulie - Alexandru Macedonski publică, la 1880, în revista „Lite­ratorul“, primul manifest al poeziei române moderne intitulat „Despre logica poeziei“; se stinge din viață generalul Eremia Grigorescu (1863-1919), comandantul armatei române în eroicele lupte de la Mărășești, 1917.

22 iulie - Se naște Preafericitul Părinte Daniel (1951), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din anul 2007, de numele căruia se leagă construcția Catedralei Mântuirii Neamului, opera magna a realiză­rilor sale de până acum.

23 iulie - Mihai Viteazul dictea­ză un memoriu adresat ducelui Toscanei, păstrat doar în traducere, fiind prima autobiografie din lite­ratura română (1601); Ziua presei militare din România.

29 iulie - Ziua Imnului Național al României „Deșteaptă-te, române!” (sărbătorită din 1998). Cântecul a fost intonat prima oară în 1848, la Râmnicu Vâlcea, de către un grup de tineri conduși de Anton Pann.

30 iulie - 120 de ani de la moar­tea lui Alfred, duce de Saxa-Coburg și Gotha (1844-1900), tatăl reginei Maria a României; 40 de ani de când Knessetul israelian a adoptat legea prin care orașul Ierusalim a fost declarat capitala statului Israel.

31 iulie - Avionul scriitorului și aviatorului francez Antoine de Saint-Exupéry (1900-1944) a fost doborât deasupra Mării Medite­rane, de atunci fiind considerat dispărut (1944); se stinge din viață Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu (1910-1986).

(Dorin Stănescu)