Casa „Avramide” din orașul Tulcea găzduiește astăzi, 14 noiembrie 2024, o conferință de finalizare a proiectului cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala”. Întâlnirea are loc de la ora
Satul românesc în acuarele la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București (MMB) a deschis la Palatul Suțu o expoziție dedicată satului românesc, care continuă seria expozițiilor anuale, organizate de Pinacoteca București. Expoziția „Lumea satului în pictura românească” aduce pe simeze lucrări ale unor pictori mari, precum Arthur Verona, Nicolae Grigorescu, Nicolae Vermont, Ştefan Dimitrescu, Octav Băncilă și Aurel Băeșu.
Expoziția de la Palatul Suțu prezintă o selecție impresionantă de lucrări, multe dintre acestea nefiind expuse de foarte multă vreme. Călătoria prin satul românesc aduce în faţa vizitatorilor portrete, peisaje rurale, interioare de gospodării ţărăneşti cu obiectele lor specifice, scene de familie şi ocupaţii tradiţionale, elemente de costum popular și ceramică.
Elena Olariu, directorul adjunct al secției Artă, Restaurare, Conservare din cadrul MMB şi curatorul expoziției, consideră că „viața satului reprezintă o temă perenă în plastica autohtonă, privită de această dată dintr-o perspectivă foarte modernă. Descoperirea temelor care au dus la ilustrarea satului românesc se datorează și influențelor venite din arta franceză, mai ales prin intermediul lui Nicolae Grigorescu. Acesta a lucrat ani buni în satul Barbizon și în pădurea de la Fontainebleau, în Franța. Realitatea rurală de acolo a declanșat resortul lăuntric al lui Nicolae Grigorescu. Maestrul, revenit în țară, a găsit în frumusețea satului românesc cea mai puternică sursă de inspirație. În critica românească de artă aprecierile privind oglindirea specificului naţional s-au raportat la operele artiştilor care au zugrăvit mediul țărănesc, specificul naţional fiind adeseori identificat cu oglindirea unor elemente care țineau de vestimentație, arhitectura caselor sau de individualitatea peisajului românesc. După Marea Unire, în peisajele anilor ’20 se manifestă pregnant motivul rural. Anterior, apăruseră lucrări importante cu influențe semănătoriste, care vor caracteriza opera unor artiști precum Arthur Verona, Pan Ioanid sau, mult mai subtil, se manifestă la Ștefan Popescu. Mai târziu, Camil Ressu va veni cu o manieră specială, realist-constructivistă. Și după cel de-Al Doilea Război Mondial tema rurală revine în forță fiind legată de noile ideologii politice, dar păstrând în subsidiar și tradiția marii picturi interbelice din România”.
Aveți ocazia să descoperiți lumea satului, cu toate frumusețile sale, în cadrul acestei expoziții care este deschisă până în 20 august 2023. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. (A. D.)