Educația în Grecia - tradiție și actualitate

Grecia, spațiu încărcat de istorie și de spiritualitate, este un loc râvnit atât de istorici și cercetători, cât și de pelerini ortodocși din toată lumea. Antichitatea greacă a fost marcată de personalități precum Platon, Aristotel sau Alexandru cel Mare. Ulterior, spațiul elenistic a constituit un mediu important pentru dezvoltarea și cristalizarea Bisericii Creștine. În limba greacă au fost scrise Sfintele Evanghelii și tot în limba greacă au scris marii Părinți ai Bisericii Răsăritene.

Leagănul civilizației europene, cum adesea a fost considerat spațiul elen, a exercitat o influență decisivă în Antichitate și în ceea ce privește educația. Sunt bine cunoscute modelele paideice ale atenienilor și ale spartanilor, apoi schimbările pe care le suferă în timp învățământul grecesc în perioada romană, bizantină și a turcocrației. Sistemul educațional actual își are bazele în perioada formării statului grec modern, sub conducerea monarhiei bavareze. Astfel, principalele elemente ale acestui sistem educațional sunt împrumutate din Occident, fapt ce a avut diverse consecințe, atât pozitive, cât și negative, pentru un spațiu în care s-a constituit, începând cu perioada bizantină, paradigma culturală specifică în Răsăritul Europei, de-a lungul Evului Mediu.

Sistemul educațional în Grecia

Astăzi, educația în Grecia este împărțită pe trei niveluri de învățământ: primar, secundar și terțiar. Nivelul primar de învățământ cuprinde învățământul preșcolar și școala primară. Învățământul preșcolar este asigurat de Nipiagogeia (grădinițe), iar perioada frecventării este de doi ani. Urmează apoi școala primară care durează 6 ani (între vârstele 6-12 ani) și care poartă denumirea Dymotiko. Evaluarea în primii doi ani este doar descriptiv-orală, în următorii doi ani se realizează cu ajutorul calificativelor A-D (excelent-rezonabil), iar în ultimii doi ani se face prin note de la 10 la 5. Nivelul secundar de învățământ cuprinde învățământul secundar inferior care este obligatoriu și care durează 3 ani (între ­vârstele 12-15 ani). Acesta poartă denumirea de Gymnasio (Gimnaziu).

Învățământul secundar superior durează 3 ani (între vârstele 15-18 ani) și nu este obligatoriu. Acesta poartă denumirea de Liceu General (Geniko Lykeio) și asigură învățământul secundar general. Totodată, există Licee profesionale (Epangelmatika Lykeia) și Școli Profesionale (Epangelmatikes Sholes) care asigură învățământul secundar profesional sau vocațional. În categoria învățământului post-secundar ne-terțiar se încadrează Institutele de Instruire Profesională (IEK).

Au existat deseori critici cu privire la caracterul dificil și ,,stufos” al materiei de învățat din școlile grecești. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care, în Grecia, meditațiile s-au instituționalizat într-un anumit tip de școli numite frontistiria. Elevii sunt meditați în aceste școli particulare la materiile principale din curricula școlară sau la alte materii, după preferință.
Nivelul terțiar de învățământ cuprinde două sectoare, cel universitar și cel tehnologic. Din primul sector fac parte Universitățile (Panepistimia), Politehnicile (Politehnia) și Școlile Superioare (de Teologie, Arte, Turism, Navigație, Militare, de Ordine Publică etc). Sectorul tehnologic cuprinde Institutele Educaționale Tehnologice (TEI) și Școlile Superioare de Educație Pedagogică și Tehnologică (ASPETE). Toate acestea poartă denumirea de Instituții de Învățământ Superior (AEI).

Studiile de master (Metaptyhiako) durează între 1 și 2 ani, iar cele doctorale (Didaktoriko), între 3 și 6 ani. Prin aderarea la Sistemul Bologna și la Sistemul european de credite transferabile (ECTS), studiile din Grecia sunt recunoscute la nivel european și internațional. Acest lucru facilitează accesul la o ofertă largă de programe de studii, dar și o mobilitate aparte a studenților.

Ora de religie

Învățământul religios este asigurat atât în ciclul primar, cât și în cel secundar, începând din clasa a treia și până în ultimul an de liceu. Elevii au dreptul de scutire de la orele de religie. De-a lungul anilor, au existat mai multe modificări legislative cu privire la modalitatea acestei scutiri, dar și la conținutul didactic al orei de religie. În condițiile în care 90% din populație împărtășește credința creștin-ortodoxă, iar Constituția Greciei o consideră drept ,,religia predominantă” în stat, în luna septembrie 2016 a apărut un proiect de lege prin care se propunea anularea caracterului confesional al orei de religie. Noua materie școlară urma să prezinte marile religii, într-o perspectivă neutră. Timp de un an, reprezentanți ai Guvernului și ai Bisericii Ortodoxe a Greciei au purtat o serie de discuții pe această temă. În cele din urmă, s-a ajuns la un consens, în luna iunie 2017. Potrivit acestei înțelegeri, manualele urmau să fie elaborate de o comisie a Bisericii Ortodoxe, cu un conținut, așadar, predominant confesional ortodox, însă cu anumite referiri și la alte religii.

Învățământul teologic

În Grecia există instituții de învățământ subordonate Bisericii și instituții subordonate Statului. Dintre instituțiile subordonate Bisericii fac parte Școlile Eclesiastice (de nivel secundar inferior), Școlile Eclesiastice (de nivel superior integrat), ­Înaltele Academii Duhovnicești și Școlile Clericale pentru o a Doua Șansă (ISDE). Toate aceste instituții se află sub supervizarea Ministerului Educației, Cercetării și al Cultelor.

Facultățile de Teologie din cadrul Universităților sunt subordonate numai Statului și cuprind programe de licență, master și doctorat. Facultăți precum cele de la Salonic și Atena au devenit, în ultimele decenii, un reper în întreg spațiul ortodox, datorită unor teologi precum: Ioannis Romanidis, Ioannis Zizioulas, Nikos Matsoukas, Panaghiotis Hristou, Gheorghios Mantzaridis, Nikos Nissiotis, Panaghiotis Nellas și alții, reprezentanți de seamă ai renașterii teologice ortodoxe contemporane.

Studiile în Tesalonic

Un oraș cu o istorie bimilenară, Tesalonicul atrage anual sute și chiar mii de studenți străini. În anul 2014, după terminarea studiilor de masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, am ajuns în metropola din nordul Mării Egee, cu o bursă oferită de Ministerul de Externe al Greciei, având intenția de a urma un doctorat în teologie. După un început presărat cu diverse probleme și dificultăți, mai ales din cauza crizei economice, am cunoscut, treptat-treptat, beneficiile pe care le poți avea studiind într-un astfel de loc binecuvântat de Dumnezeu, unde termenul „filoxenia”, adică iubirea de străini, are o semnificație reală.

Au existat multe critici cu privire la neajunsurile sistemului educațional grecesc, în comparație cu sistemele educaționale din alte state din Occident sau din nordul Europei, însă există mai multe avantaje care covârșesc, în mare măsură, punctele lipsă. Venind în Grecia, am avut posibilitatea să beneficiez de o serie de oportunități care cu greu pot fi regăsite și în alte țări. O primă oportunitate a fost gratuitatea studiilor. Cu excepția anumitor programe de master, atât studiile de licență, cât și cele de doctorat sunt gratuite pentru studenții care vin din țările Uniunii Europene.

 În Tesalonic există mai multe instituții de învățământ superior, însă cea mai importantă este Universitatea Aristotel, care reprezintă instituția universitară cu cel mai mare număr de studenți din Grecia. Studenții universității se pot caza în căminele acesteia, la prețuri accesibile. Cele mai avantajoase locuri în căminele din Tesalonic sunt cele puse la dispoziție de către Mitropolia Tesalonicului sau de către alte mitropolii din oraș, atât studenților greci, cât și celor străini, majoritatea fiind gratuite. Studenții Universității Aristotel și cei străini, veniți aici prin diverse stagii de mobilitate, beneficiază și de gratuitate la Cantina studențească (Leshi). Fiecare facultate a universității dispune de una sau mai multe biblioteci, cu un număr considerabil de cărți. Biblioteca Centrală din campusul universitar are avantajul unui orar favorabil pentru studenți (sala de lectură are zilnic porțile deschise, între orele 8:00-24:00).

Pe lângă o ofertă educațională bogată, Tesalonicul pune la dispoziție și un mediu prielnic studiului istoric și teologic. Vizitatorii pot descoperi nenumărate vestigii din perioada elenistică, romană și mai ales bizantină. Trecerea Sfântului Apostol Pavel prin acest loc a rodit prin mulțimea de sfinți care s-au nevoit sau au pătimit aici, Tesalonicul fiind și astăzi un loc încărcat de spiritualitate, plin de biserici și de mănăstiri, aflat la doar două ore de Sfântul Munte al Athosului. A doua cetate ca importanță a Imperiului Bizantin rămâne în continuare un centru de iradiere a culturii romeice, mai ales la nivel muzical. Generații întregi de psalți și protopsalți s-au succedat în această metropolă, transmițând mai departe, cu strictețe, bogata tradiție muzicală a Bizanțului.

Poate cel mai important avantaj pentru efectuarea unui stagiu de studii în Grecia este însușirea limbii grecești. Limba neogreacă constituie o punte ce înlesnește foarte mult accesul spre greaca veche. Mai mult decât atât, în spațiul eclesial grecesc, omul contemporan are acces la această limbă veche prin intermediul slujbelor bisericești. Respectarea tradiției facilitează acest salt în timp către rădăcinile culturale și teologice ale Europei.

Și la început de secol XXI, Grecia rămâne un reper important în spațiul educațional european. Studenții străini vor găsi mereu în Grecia un loc plin de ospitalitate, un loc în care educația se împletește cu credința și, astfel, un loc în care orice creștin și european se poate regăsi pe sine.  Drd. Ștefan Soponaru, Universitatea Aristotel din Tesalonic