Educația rutieră nu are vârstă

Adoptarea unei conduite preventive şi educația rutieră timpurie ar putea contribui la reducerea accidentelor care ne plasează, în prezent, pe primul loc în Europa, cu 85 de decese din evenimente rutiere la un milion de locuitori. În şcoală, elevii pot urma cursuri de educație rutieră în cadrul unor opționale la decizia şcolii, al activităților „Şcolii altfel” ori al proiectelor derulate în parteneriat cu diferite ONG-uri precum Asociația EDIT, care a lansat recent Programul Național „România în Siguranță”, în parteneriat cu mai multe instituții ale statului, inclusiv Ministerul Educației.

Indiferent de vârstă, de calitatea pe care o avem în trafic - pieton, şofer, biciclist, pasager etc. -, de circum­s­tan­țe, trebuie să ne preocupe mereu siguranța noastră şi a celor din jur. De câțiva ani însă, România ocupă prima poziție în clasamentul european al morților din accidente rutiere: 85 de decese la un milion de locuitori, de două ori mai mult față de media europeană (42).

Potrivit datelor Poliției Române, incluse în documentul statistic şi de monitorizare „Buletinul siguranței rutiere”, pe drumurile publice din România s-au produs, în anul 2020, 6.273 de accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.646 de persoane, rănirea gravă a 5.484 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.155 de persoane.

Aproximativ o treime (30,4%) dintre accidentele rutiere produse în anul 2020 reprezintă evenimente în care au fost accidentați grav pietoni (1.909 accidente). De altfel, una dintre cele mai frecvente cauze generatoare de accidente rutiere grave rămâne traversarea neregulamentară de către pietoni. Tot în 2020, pietonii au reprezentat cele mai numeroase victime (35,7%) din totalul celor decedați.

În iunie 2019, parlamentarii susțineau că „singura soluție de a reduce victimele accidentelor rutiere este educația timpurie” şi promovau un proiect de lege prin care solicitau Ministerului Educației şi Ministerului Afacerilor Interne „elaborarea unei strategii privind educația pentru prevenția rutieră a elevilor” şi transpunerea acesteia „în planurile-cadru de învătământ începând cu anul şcolar 2021-2022”.
Pandemia însă a modificat prioritățile, în ultimii doi ani, învățarea s-a desfăşurat mai mult online, iar educația rutieră nu a mai fost introdusă ca disciplină obligatorie în şcoală.

În acest moment, elevii îşi pot însuşi elementele de siguranță în trafic la disciplina opțională „Educație pentru prevenirea riscului rutier” (curriculum la decizia şcolii) şi în cadrul activităților prilejuite de „Şcoala altfel”, în parteneriat cu Poliția Română sau organizații neguvernamentale.

„România în Siguranță”

În toamna trecută, Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului (EDIT) a lansat Programul Național „România în Sigu­ranță”, cu sprijinul Guvernului României prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, având ca parteneri instituționali Ministerul Educației, Poliția Română şi Inspectoratul pentru Situații de Urgență. „Programul s-a construit în timp și are la bază experiența proiectului «Ora de educație rutieră», prin care am ajuns la peste 125.000 de beneficiari (copii, profesori, părinți). Avem nevoie de un program național, pentru că problema accidentelor rutiere se poate rezolva doar la nivel sistemic, prin macroacțiuni. Obiectivul nostru este să reducem accidentele rutiere și să construim România în siguranță, nu doar o parte din ea... Ne dorim ca în trei ani să ajungem la peste 500.000 de beneficiari cu proiectele noastre de educație rutieră și prim ajutor”, ne-a declarat Paul Lungeanu, responsabil programe de formare în cadrul EDIT.

Scopul programului „România în Siguranță” are astfel în vedere instruirea, informarea și conștientizarea copiilor, tinerilor și adulților în ceea ce privește educația pentru siguranță. „Educația rutieră nu are vârstă”, spune reprezentantul Asociației EDIT, toate categoriile de persoane având nevoie de cunoştințe solide în această direcție pentru a se deplasa în siguranță. „Copiii au nevoie de pregătire permanentă, iar explicațiile privind siguranța în trafic ar trebui să aibă loc încă de timpuriu: când copilul este poziționat în scaunul auto pentru siguranța lui (în drumul spre grădiniță), când se deplasează pe trotuar (în drumul spre școală), când traversează strada (spre locul de joacă) sau când utilizează mijloacele de transport în comun”, mai subliniază Paul Lungeanu.

Ora de educație rutieră

Copiii învață regulile prin imitarea adulților, dar mai ales prin joacă, în cadrul activităților nonformale potrivite diverselor categorii de vârstă. „Activitățile privind educația rutieră, mai ales pentru copii, au finalități educaționale foarte clare: identificarea de către elevi a riscurilor rutiere, a pericolelor și a consecințelor grave provocate de nerespectarea normelor rutiere; aplicarea corectă a regulilor elementare de circulație pe drumurile publice și dezvoltarea unor abilități în acest sens (de exemplu, deplasarea în siguranță către școală fără însoțitor); manifestarea unei conduite preventive, a respectului față de propria viață și dezvoltarea abilităților sociale (respectul față de cei din jur). Utilitatea acestei discipline o regăsim în majoritatea aspectelor vieții noastre din diversele roluri pe care le avem în trafic: pieton, biciclist, pasager în mașina personală, pasager în transportul în comun, șofer etc.”, mai subliniază reprezentantul Asociației EDIT.

Cadrele didactice pot beneficia şi ele de instru­ire în cadrul programului de formare „Educație rutieră și prim ajutor”, acreditat cf. OM 4618/2021. „Noi folosim învățarea expe­riențială în activitățile noastre: pornim de la experiențele copiilor din trafic, folosim jocul de rol, simulăm situații din trafic în clasă sau curtea școlii, învățăm prin povești (utilizând ma­nu­alul-poveste «Ora de educație rutieră. Vio și Rică în oraș»). Profesorii implicați în programele noastre ne transmit periodic imagini de la activitățile nonformale pe care le realizează cu elevii. Secretul este ca regulile să nu fie memorate mecanic, ci interiorizate sau experimentate pentru ca ele să poată fi utilizate corespunzător ulterior, în situații concrete”, precizează Paul Lungeanu.

Mesajul siguranței rutiere poate fi transmis şi de către preot, în parohie, alături de părinți şi copii, spune reprezentantul EDIT, pentru că „Însuși Dumnezeu ne pune la dispoziție Biblia, un «manual» despre salvarea ființei umane (grija față de propria viață și a celor din jur), despre siguranță (fizică, psihică, spirituală), despre bine și iubirea aproapelui (abilități socio-emoționale)”.

Aşadar, în orice circumstanțe, în drum spre şcoală, spre biserică sau spre casă, adulții pot oferi, prin puterea exemplului, lecții de siguranță celor mici.

Reguli de conduită pentru pietonii mici şi mari

• Strada nu este un loc de joacă. Locul cel mai sigur pentru joacă este parcul.
• Zebra nu se supără dacă mergem pe ea, așa că ne poate ajuta mereu în traversările noastre.
• Traversez doar la culoarea verde a semaforului.
• Când traversez, mă asigur mereu, uitându-mă mai întâi în stânga, apoi în dreapta și din nou în stânga.
• Polițistul este prietenul meu și îi cer ajutorul respectuos de fiecare dată când am nevoie.
• Când merg cu bicicleta și vreau să traversez la semafor, mă dau jos și merg pe lângă ea.
• Părinții trebuie să fie mereu atenți la drum și să țină mâinile pe volan, nu pe telefon.
• Centura de siguranță este ca o îmbrățișare care îmi poate salva viața, indiferent de locul pe care îl ocup în mașină.
• Când merg cu mijloacele de transport în comun, mă țin de bare și sunt atent la ceilalți pasageri.
• Când sunt în trafic, stau liniștit pe banchetă fără să fac gălăgie, pentru a nu-l deranja pe șofer.
• Acolo unde nu există amenajate trotuare sau poteci laterale, copiii să se deplaseze numai pe partea stângă a drumurilor, cât mai aproape de marginea acestora, dar nu în grup, ci în şir, unul după altul.
• Pietonii să nu se angajeze în traversarea căilor rutiere în fugă, prin fața sau spatele autovehiculelor staționate ori a mijloacelor de transport în comun oprite în stații.