Profesorii cer salarii mai mari

Noua grilă de salarizare propusă de Guvern pentru angajații din educație stârnește nemulțumirea sindicatelor, care consideră că nivelul coeficienților propuşi „nu reflectă experiența și responsabilitatea cadrelor didactice”. Profesorii cer o grilă mai avantajoasă și avertizează că o salarizare insuficientă riscă să agraveze criza de personal calificat din învățământ. 

Guvernanţii au prezentat, în cadrul întâlnirii desfășurate la Palatul Cotroceni marţi, 11 august 2026, la solicitarea preşedintelui Nicuşor Dan, două noi propuneri privind proiectul Legii salarizării, cu scopul de a obţine un acord din partea partidelor şi a sindicatelor la capitolul Educaţie.

În primul draft, pentru învăţământul preuniversitar a fost inclus un spor de dirigenție gradual de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum şi modificarea modalității de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. Cel de-al doilea draft, spun sindicatele din educaţie, a venit cu o grilă de salarizare cu coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55, la gradația 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime. Pentru învăţământul superior, grila de salarizare propune coeficienți cuprinși între 2,12 pentru asistentul universitar - cu vechime până la 3 ani şi 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime - la gradaţia 0. Grila ar urma să fie aplicabilă atât pentru preuniversitar, cât şi pentru universitar, începând cu 1 septembrie 2028.

Cele trei organizații reprezentative din învăță­mânt - Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” s-au declarat însă „profund nemulțumite” de oferta guvernanților, chiar dacă „unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate”. 

Totodată, reprezentanții profesorilor consideră că sunt necesare măsuri pentru revalorizarea profesiei de dascăl, astfel încât o carieră în învăţământ să devină atractivă pentru tinerii bine pregătiți.  

„Susținem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic din preuniversitar să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. Numai astfel evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică își va recăpăta atractivitatea”, au transmis cele trei organizații, într-un comunicat.

Liderii sindicali atrag atenția că o salarizare necorespunzătoare ar agrava şi mai mult efectele măsurilor adoptate deja în sistemul de educație prin Legea nr. 141/2025. „Numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300. Este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat într-un sistem care se confruntă deja cu dificultăți tot mai mari în atragerea și în menținerea personalului calificat. Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendință”, au subliniat liderii de sindicat.

Adoptarea Legii salarizării până la data de 31 august reprezintă și o miză financiară importantă pentru România. Potrivit ministrului interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, aprobarea actului normativ până la acest termen ar permite deblocarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel că se vor purta, în continuare, negocieri. (O.N.)