Școala din Ocheni a primit numele folcloristului Vasile Adăscăliței

La inițiativa Asociației Culturale „Vasile Pârvan”, în satul Ocheni din comuna băcăuană Huruiești a avut loc o ceremonie dedicată memoriei profesorului universitar Vasile Adăscăliței, cunoscut cercetător, fondator al Școlii de folclor de la Iași. Evenimentul a marcat conferirea numelui profesorului școlii primare din localitate, oficierea slujbei religioase de comemorare a acestuia, dezvelirea unui bust al profesorului în fața unității de învățământ și prezentarea unui volum omagial, coordonat de scriitorul ieșean Aurel Brumă, fost student și membru în echipele de cercetare în teren conduse de Vasile Adăscăliței (1929-2007). La final, participanții au vizitat casa părintească a folcloristului din localitatea Florești, precum și școala în care acesta a învățat.

La ceremonia organizată în 30 iulie, în ziua trecerii la cele veșnice a profesorului Adăscăliței, au participat membri ai familiei, profesori, preoți, membri ai comunității comunei Huruiești, dar și cercetători și muzeografi din Bacău și Vaslui, legați prin preocupările lor de activitatea și opera lui Vasile Adăscăliței. Proiectul dedicat cinstirii memoriei profesorului are rădăcini în 2019, când echipa Asociației Culturale „Vasile Pârvan”, coordonată de Cătălin Crimu, a dorit să aducă un omagiu savantului Vasile Pârvan (născut în satul Perchiu, din apropierea Ochenilor, n.r.), prin câteva cerce­tări istorice realizate în comuna sa natală. În timpul cercetărilor au descoperit numele unor perso­na­lități importante din acest areal, printre care și pe cel al profesorului Adăscăliței, născut în satul Flo­rești din comuna Hu­ru­iești, fiu al învățătorului Vasile Adăscăliței. „Cum în comuna Huruiești mai funcționează doar două școli, una gimnazială și una primară, s-a considerat ca aceste două unități școlare să primească denumiri după cei doi întemeietori de școală. Școala gimnazială să fie denumită după numele savantului Vasile Pârvan, iar cea primară după numele lui Vasile Adăscăliței, lucru care s-a și întâmplat în 2019, respectiv 2024. Evenimentul de azi este unul complex, de comemorare, dar și de inaugurare a unui monument și a unei denumiri șco­lare”, a subliniat, cu prilejul ceremoniei, Cătălin Crimu, președin­tele Aso­ciației Culturale „Vasile Pârvan”. Constituită la inițiativa sa, aso­ciația este preocupată de cultivarea memoriei culturale în aceste zone rurale băcăuane atât de îndepărtate de reședința de județ.

Dezvelirea bustului și oficierea slujbei Parastasului de către un sobor de preoți alături de părintele Alexandru Grigoraș, protoiereu al Protopopiatului Sascut, au fost momente emoționante pentru comunitatea locală, dar mai ales pentru nepotul și fiica profesorului Adăs­căliței, prof. univ. dr. Adrian Adăscăliței, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, și lector univ. dr. Irina Chirica, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Bustul, amplasat în fața Școlii primare din localitatea Ocheni, a fost realizat de sculptorul basarabean Pavel Obreja.

Un alt moment important a fost cel al prezentării, de către conf. univ. dr. Ioan Dănilă, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, a volumului omagial „Lut și bronz”, îngrijit de scriitorul ieșean Aurel Brumă. Lucrarea cuprinde o serie de evocări ce întregesc portretul folcloristului Vasile Adăscăliței și rolul lui în formarea unei școli care avea să pună bazele primei arhive de folclor apărută în Moldova.

„Fără acte de memorie culturală precum cel de azi, totul se pierde”

Cele câteva mii de dosare rămase după moartea folcloristului la Facultatea de Litere din Iași au fost salvate de etnologul Lucian Lefter, cu sprijinul familiei profesorului Adăscăliței. Astăzi, acestea pot fi consultate la biblioteca județeană din Vaslui, într-un fond special constituit. Tot etnologul Lucian Lefter s-a ocupat, cu sprijinul Centrului Culturii Tradiționale Vaslui, de digitalizarea celor câteva sute de benzi de magnetofon cu cântece, descântece, povești, obiceiuri de Anul Nou, culese în perioada 1966-1983, aflate în colecția profesorului, publicând 10 volume din ceea ce a numit generic „Fonoteca de folclor Vasile Adăscăliței”. Toate aceste volume sunt astăzi încărcate și pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului și pot fi consultate liber. „Privindu-i chipul, ne amintim de Vasile Adăscăliței, ne amintim că toți cei care au realizat culegere de folclor în Moldova i-au fost, într-un fel sau altul, studenți, pentru că Vasile Adăscăliței a pus accent nu pe compilație, nu pe eseistică, ci pe document. Adică, cei care făceau lucrări de licență cu dumnealui trebuia să meargă în localitatea de origine, să culeagă folclor de acolo și să alcătuiască un volum. Pentru că asta rămâne după noi. Orice filosofie culturală care nu e bazată pe document se duce ca un fum. Iar fără acte de memorie culturală precum cel de azi, totul se pierde. Trebuie să ne gândim mereu la ce rămâne în urma noastră. În urma lui Vasile Adăs­căliței a rămas o arhivă de folclor”, a apreciat etnologul Lucian Lefter, prezent la ceremonia de la Ocheni.

Vasile Adăscăliței s-a născut în localitatea Florești din comuna Huruiești, în 1929. A fost profesor la Facultatea de Litere a Univer­sității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a inițiat primele campanii de culegere de folclor din satele Moldovei, coordonând grupe de studenți pasionați. Rezultatele cercetărilor au fost incluse în Arhiva Seminarului de folclor a Facultății de Litere, considerată prima arhivă de folclor din Moldova.